Digitalizarea Serviciilor Publice în Republica Moldova
Victor Guzun, diplomat și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia, a discutat recent despre digitalizarea serviciilor publice din Republica Moldova, în cadrul emisiunii „În Fața Ta” de la Digi 24. Guzun a evidențiat experiența sa în Estonia, o țară care a implementat politici de digitalizare recunoscute ca un model la nivel european.
Strategia de Transformare Digitală
Potrivit lui Guzun, Republica Moldova reprezintă un caz de succes în ceea ce privește digitalizarea. Strategia de transformare digitală prevede că, până în anul 2030, toate cele aproximativ 700 de servicii publice din țară vor fi disponibile exclusiv în format digital. De asemenea, toate schimburile de date între instituții vor fi efectuate în mod similar, fără a exclude niciun cetățean din acest proces. În prezent, fiecare cetățean al Republicii Moldova are acces la o semnătură digitală, ceea ce facilitează autentificarea în sistemele digitale.
Aplicația EVO și Serviciile Digitale
Guzun a menționat aplicația EVO, care permite utilizatorilor să acceseze documentele publice direct de pe telefon. Această aplicație este suficientă din punct de vedere legal pentru a evita necesitatea de a prezenta fizic documente precum permisul de conducere. Utilizatorii pot efectua programări pentru servicii publice și pot solicita documente precum pașaportul sau buletinul de identitate, toate acestea putând fi semnate digital.
Programul M-Delivery și Accesibilitatea Serviciilor
Un alt aspect important menționat de Guzun este programul M-Delivery, care permite livrarea documentelor direct la domiciliu, indiferent de locația utilizatorului, fie că se află în Moldova, Estonia sau SUA. Printre cele mai utilizate servicii publice se numără obținerea cazierului judiciar, care poate fi accesat în totalitate în mod digital. Aceasta este o facilitate deosebită pentru diaspora moldovenească din Uniunea Europeană, care poate obține împuterniciri sau aplica pentru documente rapid și fără costuri.
Experiența Estonă în Digitalizare
Guzun a comparat această situație cu cea din Estonia, unde copiii încep să semneze digital de la vârsta de 7 ani. El a subliniat avantajele unei societăți digitalizate, care îi permite să se dedice pasiunilor personale fără a pierde timp în instituții publice sau în trafic. Guzun a menționat că sistemul educațional eston se integrează bine în acest context digital, oferind soluții eficiente pentru familii.
Digitalizarea în Educație și Votul Electronic: Lecții din Estonia
Un diplomat a subliniat importanța digitalizării în educație și procesul electoral, făcând referire la experiența pozitivă a Estoniei în aceste domenii. Potrivit afirmațiilor sale, Estonia a implementat semnătura digitală pentru toți cetățenii și rezidenții săi, inclusiv pentru copii, care pot semna digital încă de la vârsta de 7 ani. Acest sistem oferă copiilor mai mult timp pentru activități practice, cum ar fi cursuri de robotică sau sport, eliberându-i de sarcini administrative.
Votul Electronic și Integritatea Alegerilor
Diplomatul a subliniat că, în Estonia, votul electronic a fost implementat cu succes timp de 20 de ani, fără a se înregistra vreo fraudă electorală. Acesta a menționat că sistemul electoral estonian a fost testat de experți internaționali, confirmând astfel securitatea și integritatea acestuia. El a subliniat că votul online, realizat cu semnătura digitală, devine o practică obișnuită pentru cetățeni.
Dreptul de Vot pentru Diaspora
Un aspect esențial abordat de diplomat este necesitatea de a asigura dreptul de vot pentru cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în diaspora. Aproximativ 25-35% din aceștia nu pot exercita acest drept din cauza absenței unor soluții tehnice adecvate. El a subliniat că discuția despre votul electronic nu ar trebui să fie politizată, ci privită ca o problemă tehnică ce ține de drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Digitalizarea ca Fenomen Social
Diplomatul a subliniat că digitalizarea nu este doar o chestiune tehnologică, ci mai degrabă o problemă socială. Conform acestuia, 90% din eforturile de digitalizare se referă la aspecte umane și sociale, iar doar 10% sunt legate de tehnologie. A subliniat necesitatea de a învăța nu doar din succesele Estoniei, ci și din greșelile lor, pentru a evita capcanele în implementarea digitalizării în alte țări, cum ar fi România și Republica Moldova.
