Cum vede Inteligența artificială viitorul României după votul din primul tur al prezidențialelor, cu Călin Georgescu președinte vs ce spune el
Călin Georgescu avertizează: Accesul la hrană ar putea fi condiționat de identitatea digitală și punctajul social
Călin Georgescu, candidatul independent care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, susține că sistemul alimentar global este în pericol de a deveni un instrument de control totalitar. În cartea sa Marea Renaștere, Adevăr, Libertate, Suveranitate. Ieșirea din Matrix, Georgescu afirmă că tehnologiile moderne, precum blockchain-ul, ar putea fi folosite pentru a urmări fiecare resursă alimentară, iar accesul la hrană ar putea fi condiționat de identitatea digitală și punctajul social.
Potrivit lui Georgescu, elitele globaliste își propun să elimine agricultura tradițională și să o înlocuiască cu un sistem industrializat, bazat pe ferme verticale și proteine alternative, cum ar fi făinurile din insecte. El avertizează că astfel de măsuri ar duce la o „sclavie digitală” și sugerează ca soluție producerea hranei la nivel local, prin metode tradiționale.
De ce ideile lui Călin Georgescu sunt greu de aplicat în economia actuală
- Dependența de lanțurile globale de aprovizionare
Economia modernă este puternic integrată și interdependentă. Țările depind de importuri și exporturi pentru a satisface cererea de hrană. De exemplu, producția de grâu, soia sau alte alimente de bază este concentrată în câteva regiuni ale lumii, iar distribuția lor necesită o infrastructură logistică globală. Propunerea de a produce local toată hrana ar necesita o restructurare masivă a economiei mondiale, ceea ce ar fi costisitor și ar crea penurii pe termen scurt și mediu. - Costurile tehnologice și infrastructura blockchain-ului
Implementarea unui sistem global de urmărire a alimentelor prin blockchain ar implica investiții uriașe. Deși blockchain-ul este o tehnologie promițătoare, utilizarea sa pe o scară atât de largă ar necesita o rețea globală de senzori și dispozitive interconectate. În plus, țările sărace nu au infrastructura necesară pentru a susține un astfel de sistem, creând un decalaj digital și inegalități și mai mari. - Punctajul social – ineficient și controversat
Ideea unui punctaj social global, care să controleze accesul la resurse, este greu de implementat într-un sistem democratic. Țările occidentale, bazate pe drepturi individuale, ar respinge categoric un astfel de model, văzut ca o încălcare a libertății. Chiar și în China, unde un astfel de sistem este în testare, există critici interne legate de transparență, corupție și inegalitate. - Rezistența pieței și a consumatorilor
Consumul de proteine alternative, cum ar fi făina de insecte, este limitat de preferințele culturale și de obiceiurile alimentare. În multe părți ale lumii, consumatorii sunt reticenți în fața acestor produse, ceea ce reduce atractivitatea economică a unei tranziții rapide spre alternative industriale. - Problema eficienței agricole
Agricultura tradițională, pe care Georgescu o propune ca soluție, nu poate acoperi nevoile unei populații globale în creștere. Industrializarea agriculturii a fost cheia pentru asigurarea securității alimentare în secolul XX. Deși agricultura locală este importantă, nu poate înlocui complet sistemele industriale, care asigură producția de masă.
Ideile lui Călin Georgescu reflectă preocupări legitime despre controlul resurselor și digitalizare, dar sunt greu de aplicat în forma propusă, având în vedere structura actuală a economiei globale. Realizarea unei astfel de viziuni ar necesita schimbări economice, politice și culturale majore, care ar întâmpina rezistență din partea guvernelor, companiilor și consumatorilor.
