Amânarea pronunțării privind legea pensiilor private
Judecătorii Curții Constituționale au decis să amâne pronunțarea asupra sesizărilor formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de partidul AUR, referitor la legea care reglementează plata pensiilor private. Noua dată stabilită pentru pronunțare este 25 noiembrie. Aceasta nu este prima amânare, deoarece, în cadrul ședinței din 5 noiembrie, aceleași sesizări au fost deferite din nou.
Contextul adoptării legii
Pe 8 octombrie, legea pensiilor private a fost aprobată în cadrul votului final al Parlamentului, stabilind modalitățile prin care participanții pot retrage sumele din Pilonul II și III. În cadrul votului din plenul Camerei Deputaților, membrii partidului POT s-au abținut, în timp ce parlamentarii AUR au votat împotrivă. Conform propunerii guvernamentale, participanții ar putea retrage, la momentul pensionării, maximum 30% din economiile acumulate, restul urmând a fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, s-a introdus o excepție pentru bolnavii de cancer, care pot solicita retragerea integrală a sumei într-o singură tranșă.
Pilonul II și III: Detalii despre participanți
Legea adoptată se aplică atât Pilonului II, unde contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonului III, care numără peste 939.000 de participanți. Până în prezent, românii aveau posibilitatea de a retrage integral sumele acumulate în fondurile de pensii private.
Argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție susține în sesizarea înaintată Curții Constituționale că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. De asemenea, statul exercită o supraveghere publică fără a deține activele respective. Instanța argumentează că limitarea pensiei lunare în funcție de indemnizația socială pentru pensionari și stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, ceea ce contravine prevederilor constituționale.
Implicarea legislației asupra dreptului de proprietate
Judecătorii afirmă că, în absența unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare nejustificată de proprietate, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ÎCCJ nu este de acord cu ideea ca plata pensiilor să nu fie efectuată de fondurile de pensii. Instanța subliniază că participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile în baza cadrului legal existent, care garantează proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale.
Concluzii privind legalitatea și protecția dreptului de proprietate
Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că legea referitoare la plata pensiilor private încalcă dreptul de proprietate privată, precum și principiile legalității, securității raporturilor juridice și încrederii legitime. Participanții la fondurile de pensii sunt considerați proprietari exclusivi ai activelor personale acumulate din contribuțiile lor. Instanța face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, subliniind că orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie reglementată prin lege, să urmărească un scop legitim de interes public și să respecte un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit.
Critica AUR față de proiectul legislativ al Guvernului Bolojan
AUR a transmis că argumentele prezentate în expunerea de motive – precum creșterea sumelor acumulate și anticiparea valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează o disfuncționalitate existentă și nu justifică restrângerea dreptului de proprietate și a libertății contractuale.
Acuzații de furt al pensiilor românilor
Conform AUR, „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat destinat binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat «pentru» adoptare. Totuși, inițiativa legislativă reprezintă o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a sustrage banii munciți ai contribuabililor români.”
În opinia AUR, în forma actuală a proiectului, beneficiarii reali ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor percepe comisioane de 0,21%-0,27%. Aceștia vor câștiga mai mult dacă fondurile rămân în conturi pentru o perioadă mai lungă. În al doilea rând, statul român devine principalul câștigător, având astfel o soluție pentru un sistem care se împrumută constant și fără limite, la dobânzi foarte mari.
Încălcarea încrederii românilor
AUR acuză o preluare ilegitimă a banilor din pilonul II și III, afirmând că „sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, asistăm la o încălcare flagrantă a acestei încrederi și la o preluare nelegitimă a controlului asupra sumelor de bani, ceea ce pedepsește pe cei care au muncit cinstit și au economisit.”
AUR subliniază că, în loc să ofere siguranță, legislația adoptată reduce controlul românilor asupra propriilor bani și creează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a primi drepturile pentru care au contribuit o viață întreagă. Practic, Guvernul transmite că banii tăi nu mai sunt ai tăi.”
