Judecătorii Curții de Apel București Respinge Proiectul de Reformă a Pensiilor Magistraților
Pe 24 noiembrie 2025, judecătorii de la Curtea de Apel București au votat, cu o majoritate covârșitoare, împotriva celui de-al doilea proiect de reformă a pensiilor magistraților propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Din cei 243 de judecători, 216 au fost prezenți la Adunarea Generală, iar 215 dintre aceștia au votat pentru respingerea propunerii legislative.
Contextul Deciziei
Decizia a fost luată în urma convocării adunărilor generale de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a solicitat opinia judecătorilor cu privire la avizul consultativ ce urma să fie emis. CSM urmează să se reunească pentru a emite acest aviz, iar termenul limită pentru finalizarea acestuia este 28 noiembrie, dată la care România trebuie să îndeplinească un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de pensiile speciale, altfel riscă pierderea a 231 de milioane de euro.
Detalii privind Proiectul de Lege
Forma finală a celui de-al doilea proiect de lege a fost publicată pe 19 noiembrie, la scurt timp după ce primul proiect a fost respins de Curtea Constituțională din cauza absenței avizului CSM. Conform noului proiect, vârsta de pensionare pentru magistrați va fi extinsă la 65 de ani, în loc de 48 de ani, iar cuantumul pensiei va fi limitat la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, așa cum este stipulat în legislația actuală.
Conform modificărilor, pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă. Aceste aspecte se aliniază cu procentul stabilit în primul proiect, care a fost inițial susținut de Guvern.
Perioada de Tranziție și Alte Detalii
Una dintre modificările notabile aduse acestui proiect este perioada de tranziție, care va fi extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, față de 10 ani, cum era prevăzut în prima variantă. De asemenea, pentru a ieși la pensie, judecătorii trebuie să aibă minimum 25 de ani de vechime în magistratură, cu o perioadă asimilată de activitate în alte domenii juridice de maximum 10 ani.
Reacții și Controverse
Ilie Bolojan, prim-ministrul, a caracterizat noul proiect ca fiind „just, corect și respectuos”, subliniind importanța bunului simț și colaborării cu CSM. În contrast, Ludovic Orban, fost consilier prezidențial, a avut o reacție mai radicală, sugerând că, în cazul în care magistrații nu acceptă reformele, ar trebui implementat un sistem de calcul care să elimine pensiile speciale, rămânând doar cu cele bazate pe contributivitate. Acest set de declarații a dus la revocarea sa din funcție de către primarul Nicușor Dan.
Impactul Asupra Sistemului Judiciar
Respingerea acestui proiect de reformă aduce în prim-plan discuții importante despre viitorul pensiilor magistraților și despre modul în care reformele pot influența sistemul judiciar din România. În contextul în care termenul limită pentru avizul CSM se apropie, rămâne de văzut care vor fi pașii următori în această chestiune delicată.
Redacția