De ce cumpără românii mult de sărbători și aruncă mâncarea? Un obicei cu rădăcini istorice și implicații moderne
Cumpărăturile excesive și risipa alimentară de sărbători rămân o realitate pentru mulți români, un obicei ce își are rădăcinile în lipsurile din perioada comunistă, dar care aduce pierderi economice și un impact negativ asupra mediului.
În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, românii iau cu asalt magazinele și piețele, cheltuind sume considerabile pe alimente și produse festive. Totuși, o mare parte din ceea ce este cumpărat ajunge în final la gunoi, fie pentru că a fost preparat în exces, fie pentru că nu a mai fost consumat. Acest comportament ridică probleme economice, sociale și de mediu, dar are rădăcini adânc înrădăcinate în istoria recentă a României.
Un obicei modelat de istoria comunistă
Acest obicei de a cumpăra în exces poate fi explicat, în parte, prin prisma trecutului comunist al României. Pe vremea regimului comunist, magazinele erau adesea goale, iar produsele alimentare de bază se găseau cu greu. Sărbătorile de iarnă reprezentau un moment special, când familiile depuneau eforturi uriașe pentru a avea o masă îmbelșugată, ca o formă de compensație pentru restul anului marcat de lipsuri.
Chiar dacă acele vremuri au trecut, comportamentul de „a avea mai mult decât este necesar” persistă, fiind transmis în mod inconștient din generație în generație. Psihologii explică acest fenomen printr-un sentiment de siguranță asociat cu abundența alimentelor, mai ales în contextul sărbătorilor.
Cifre care vorbesc despre risipă
Statisticile sunt alarmante: fiecare român aruncă anual aproximativ 129 de kilograme de mâncare, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană. Perioada sărbătorilor contribuie semnificativ la aceste cifre, când excesul devine normă. Se estimează că aproximativ 33% dintre alimentele cumpărate în preajma Crăciunului și Anului Nou nu sunt consumate și ajung la gunoi.
Impactul asupra economiei și mediului
Această risipă alimentară nu este doar o problemă morală, ci și una economică. Românii pierd anual miliarde de lei pe produse care nu sunt utilizate, bani care ar putea fi investiți în alte priorități.
Pe de altă parte, risipa alimentelor contribuie la degradarea mediului. Resturile alimentare aruncate la gunoi produc metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, accentuând astfel schimbările climatice.
Ce pot face românii pentru a reduce risipa alimentara?
Consultanții financiari și economiștii atrag atenția asupra importanței planificării cumpărăturilor și a gândirii pe termen lung. Veronica Duțu, consultant fiscal și fondator Union Cont Expert, ar putea recomanda următoarele soluții practice:
- Planificarea bugetului pentru sărbători: Încadrarea într-un buget realist reduce cheltuielile inutile.
- Elaborarea unei liste de cumpărături: Aceasta ajută la evitarea achizițiilor impulsive.
- Pregătirea porțiilor corecte: Gătitul în cantități adecvate previne excesul și risipa.
- Depozitarea corectă a alimentelor: Frigiderul și congelatorul pot prelungi durata de viață a alimentelor, reducând riscul de a le arunca.
- Reutilizarea resturilor: Mâncărurile rămase pot fi transformate în alte preparate, economisind bani și resurse.
- Educație financiară și de mediu: Înțelegerea consecințelor risipei alimentare poate schimba comportamentele pe termen lung.
Obiceiul de a cumpăra în exces și de a arunca mâncarea are rădăcini adânc înrădăcinate în cultura și istoria românilor, dar efectele sale sunt nocive pentru economie, mediu și societate. Cu toate acestea, adoptarea unor obiceiuri de consum responsabile poate contribui la reducerea acestor efecte și la un viitor mai sustenabil.
B.C
