Site icon Știri din sursǎ sigurǎ. Analize. Informații de încredere

De ce Dragoș Anastasiu nu a fost cercetat penal pentru dare de mită în scandalul „taxei de protecție” pentru ANAF

Controversă în cazul Dragoș Anastasiu și ANAF

Dragoș Anastasiu, actual vicepremier, a recunoscut în fața procurorilor și judecătorilor că, timp de opt ani, firma pe care o reprezenta a plătit peste 150.000 de euro sub formă de mită mascată sau „taxă de protecție”. Cu toate acestea, el nu a fost urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și a avut doar calitatea de martor în acest caz.

Contextul cazului

Conform surselor judiciare, dosarul în care fosta consilieră de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, Angela Burlacu, a fost condamnată la cinci ani de închisoare a fost inițiat de Cristian Băciucu. Acesta, partener de afaceri cu Anastasiu la compania Touring Eurolines SA, a denunțat-o pe Burlacu la DNA în anul 2018, obținând astfel statutul de „martor denunțător”. Potrivit Codului Penal, mituitorul nu poate fi pedepsit dacă denunță fapta înainte ca organele de urmărire penală să fie sesizate.

Detalii despre mită

Anastasiu a fost considerat doar martor în dosar, deși mita a fost facilitată prin intermediul companiei sale, prin intermediul unor contracte fictive de consultanță între Touring Eurolines SA și firma consilierei ANAF. Declarațiile lui Anastasiu și ale unei directoare economice din companie au fost similare cu cele ale martorului denunțător. Procurorii au reținut, totodată, că infracțiunile comise au vizat compania Touring Eurolines SA, și nu persoanele fizice Dragoș Anastasiu sau Cristian Băciucu.

Implicarea consilierei ANAF

Angela Burlacu a efectuat o verificare a documentelor companiei Touring Eurolines SA în anul 2009, context în care societatea a solicitat un decont de TVA. În timpul verificărilor, consiliera ANAF i-a informat pe Anastasiu și pe partenerul său de afaceri că societatea nu a putut prezenta toate documentele necesare, sugerând că situația ar putea avea implicații penale. Totodată, aceasta le-a propus o soluție pentru a evita problemele legale: încheierea unui contract fictiv de consultanță cu o firmă asociată cu ea, în schimbul unor plăți lunare considerabile.

Acceptarea propunerii și consecințele

Reprezentanții companiei, inclusiv Dragoș Anastasiu, au acceptat oferta, recunoscând ulterior în fața procurorilor că sumele plătite sub formă de „consultanță” erau, de fapt, o „taxă de protecție”. Sursele judiciare au afirmat că firma lui Anastasiu a plătit, în total, aproximativ 170.000 de euro prin facturi fictive pentru serviciile oferite de firma reprezentată de consiliera ANAF. În timpul audierilor, Anastasiu a confirmat că atât el, cât și partenerul său de afaceri erau conștienți de natura ilegală a acestor plăți.

Amenințări și presiuni asupra unei afaceri

O angajată a unei companii și reprezentantul acesteia, Dragoș Anastasiu, au fost supuși unor amenințări din partea unui consilier ANAF, care le-a spus că vor avea de-a face cu „pușcăria” și „distrugerea afacerii”. Această situație a generat un stres considerabil pentru cei implicați.

Decizia de a plăti „taxa de protecție”

Potrivit informațiilor din surse judiciare, Anastasiu a explicat că a decis să achite ceea ce se numește „taxa de protecție” din cauza dificultăților financiare întâmpinate de firma sa în anul 2009. Aceste probleme au fost cauzate de criza economică de la acel moment, dar și de creditele de milioane de euro contractate, în contextul întârzierilor în soluționarea deconturilor de TVA de către stat.

Perspectiva falimentului

Anastasiu a menționat că a fost de acord să semneze contractul propus de inculpată din cauza temerilor legate de o posibilă anchetă penală și de prelungirea controalelor, care i-ar fi putut aduce afacerea în pragul insolvenței. Această situație ar fi dus la concedierea personalului și, implicit, la impactarea negativă asupra a peste 20.000 de călători care beneficiau de serviciile companiei.

Reacții în urma scandalului

În urma acestor evenimente, au apărut reacții din partea partidelor politice, PSD și PNL. Unii lideri de opinie, cum ar fi Ioana Dogioiu, au legat acuzațiile aduse vicepremierului de necesitatea reformării companiilor de stat, subliniind că credibilitatea acestora a fost grav afectată.

Exit mobile version