Deficitul bugetar al României a crescut la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele zece luni din 2024, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În termeni absoluți, deficitul a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, comparativ cu 96,24 miliarde de lei (5,44% din PIB) după primele nouă luni și 62,81 miliarde de lei (3,91% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut.
Rectificări bugetare și estimări pesimiste
Inițial, Guvernul a prognozat un deficit de 5% din PIB pentru 2024, dar cheltuielile mai mari pentru salarii, pensii și investiții au determinat rectificarea țintei la 6,94% în septembrie. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB până la finalul anului, pe fondul creșterii rapide a cheltuielilor publice, în special în sectorul salariilor, al transferurilor sociale și al achizițiilor de bunuri și servicii.
Veniturile bugetare: Creșteri semnificative, dar insuficiente pentru a acoperi cheltuielile
Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni, în creștere cu 13,1% față de perioada similară din 2023. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la contribuțiile de asigurări sociale și la TVA:
- Contribuțiile de asigurări sociale: 156,43 miliarde de lei (+20%), stimulate de majorarea salariului minim și de schimbările legislative privind facilitățile fiscale în anumite sectoare.
- Veniturile din TVA: 99,22 miliarde de lei (+17%), susținute de modificările fiscale, inclusiv majorarea cotei de TVA pentru anumite produse și servicii.
- Impozitul pe salarii și venit: 40,68 miliarde de lei (+22,2%), cu un avans superior evoluției fondului de salarii (+17,2%).
- Accizele: 36 miliarde de lei (+18,2%), datorită consumului mai mare de carburanți și tutun.
Pe de altă parte, veniturile nefiscale au crescut cu 13,8%, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană s-au redus cu 20,8%, ajungând la 30,78 miliarde de lei.
Cheltuielile bugetare: Creșteri alarmante în toate categoriile
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 582,94 miliarde de lei, în creștere cu 21% față de anul anterior, reprezentând 33% din PIB. Creșterile majore s-au înregistrat la:
- Cheltuieli de personal: 133,72 miliarde de lei (+23,8%), reflectând majorările salariale din 2023 și 2024.
- Asistență socială: 185,53 miliarde de lei (+14,9%), influențată de creșterea punctului de pensie (+13,8%), recalcularea pensiilor și compensarea facturilor la energie (3,31 miliarde de lei).
- Dobânzi: 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde mai mult față de anul precedent, pe fondul creșterii datoriei publice.
- Bunuri și servicii: 75,53 miliarde de lei (+20,9%), cu un avans semnificativ la cheltuielile din sectorul sănătății (+24,6%).
Investițiile publice au crescut semnificativ, atingând 88,4 miliarde de lei (+38,1%), o creștere notabilă față de 63,99 miliarde în aceeași perioadă din 2023.
Presiuni economice și avertismente internaționale
România continuă să se confrunte cu o creștere accelerată a cheltuielilor publice, ceea ce pune presiune asupra stabilității fiscale. Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor, dar și ale cheltuielilor cu investițiile, vin în contextul unei economii fragile, marcate de scăderea fondurilor europene și de creșterea costurilor de finanțare.
În acest ritm, obiectivul de a limita deficitul bugetar la niveluri sustenabile devine din ce în ce mai dificil, atrăgând îngrijorări din partea partenerilor internaționali și riscuri pentru ratingul de țară.
