Probleme cu accesarea datelor din cărțile electronice de identitate în România
În România, în ciuda faptului că peste 500.000 de cetățeni dețin cărți electronice de identitate, unele instituții nu pot accesa datele stocate în aceste documente din lipsa echipamentelor necesare. Un cetățean a semnalat faptul că Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 al Capitalei nu i-a permis utilizarea cărții electronice de identitate, din cauza lipsei unui cititor de cip.
Refuzul folosirii cărții electronice de identitate
Pe 1 septembrie, un cetățean a raportat că Direcția de Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 a refuzat acceptarea cărții electronice de identitate, invocând lipsa unui cititor de cip. Această situație este cu atât mai frustrantă cu cât, la nivel național, au fost emise peste 500.000 de cărți electronice de identitate, iar Bucureștiul a început emiterea acestora din 24 aprilie.
„Este absurd ca oamenii să fie nevoiți să prezinte o dovadă tipărită a adresei de domiciliu, deși aceasta este deja stocată pe cipul cărții electronice de identitate. Aceasta generează birocrație suplimentară, discriminare și pierderi de timp, afectând în mod special persoanele în vârstă sau cele vulnerabile”, a declarat cetățeanul într-o sesizare adresată redacției.
Implementarea cărții electronice de identitate
Proiectul de implementare a noii cărți electronice de identitate a fost anunțat acum patru ani, însă multe instituții publice nu au achiziționat încă cititoare de carduri, conform sesizării primite. Noua carte conține date personale vizibile, cum ar fi numele, prenumele, sexul, cetățenia, anul nașterii, CNP-ul, numărul, data expirării, data emiterii și autoritatea emitentă. De asemenea, pe cip sunt stocate informații suplimentare, inclusiv numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și reședință.
Responsabilitatea achiziției echipamentelor
Ministerul de Interne (MAI) a clarificat că fiecare instituție publică, atât centrală cât și locală, precum și serviciile județene, sunt responsabile pentru achiziționarea echipamentelor necesare citirii cărților electronice de identitate. MAI a subliniat că nu are competențe legale sau atribuții în ceea ce privește dotarea instituțiilor cu echipamente compatibile.
„Responsabilitatea adaptării infrastructurii informatice revine instituțiilor care solicită informațiile stocate electronic pe cartea de identitate. Implementarea acesteia ar trebui să faciliteze interacțiunea dintre cetățeni și instituțiile publice”, a adăugat MAI.
Necesitatea unui cititor de carduri
Pentru a putea citi informațiile de pe cartea electronică de identitate, autoritățile publice au nevoie de un cititor de carduri, care poate fi integrat în laptopuri sau conectat extern, împreună cu o aplicație dedicată numită IDPLUGMANAGER. Aceasta permite utilizatorilor să vizualizeze informațiile personale, să semneze electronic documente, să acceseze certificatele digitale emise de MAI și să se autentifice în sistemele informatice ale statului.
MAI a reiterat că, prin Direcția Generală de Evidență a Populației, este deschis la colaborări pentru a oferi sprijin tehnic și clarificări, asigurând astfel o bună funcționalitate a noilor cărți electronice de identitate.
Achiziții de cititoare de carduri de identitate în România
Pe 3 septembrie, a fost solicitată Primăriei Sectorului 3 informația referitoare la achiziționarea cititoarelor de carduri, dar până în prezent nu a fost primit niciun răspuns. În aceeași zi, au fost contactate și alte primării din țară, inclusiv cele din sectoarele Bucureștiului și orașele Constanța, Iași și Timișoara, pentru a verifica dacă dispun de astfel de aparate.
Primăria Sectorului 6 a fost rapidă în a răspunde, confirmând existența cititoarelor pentru cărțile electronice de identitate. Informația este disponibilă și în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). De asemenea, Primăria Sectorului 5 a menționat că a achiziționat o serie de cititoare de carduri pentru noile cărți de identitate cu cip, iar o nouă tranșă este în curs de achiziție. Aceasta include cititoare de carduri și în cadrul Direcției Generale de Evidență a Persoanelor, Direcției Impozite și Taxe Locale (5 cititoare) și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (15 cititoare).
Primăria Municipiului Iași a informat că instituțiile subordonate au achiziționat cititoare pentru noile documente de identitate. Alte primării, precum Sectorul 3, Sectorul 1, Sectorul 4 și Primăria Municipiului Constanța, au comunicat că vor oferi un răspuns la solicitarea trimisă pe 3 septembrie în termen de 30 de zile.
Analiza achizițiilor de cititoare de carduri
Digi24.ro a realizat o analiză a achizițiilor de cititoare de carduri din SEAP pentru anii 2024 și 2025. Este important de subliniat că doar Primăria Timișoara a raportat o achiziție finalizată de cititoare pentru cardurile electronice de identitate, aceasta fiind efectuată pe 26 august. În schimb, Primăriile Sectorului 3, Sectorului 4, Sectorului 2, Sectorului 1 și instituțiile din subordine nu au înregistrat achiziții de acest tip în SEAP.
În Municipiul Constanța, au fost identificate achiziții de cititoare de carduri demarate de Direcția de Asistență Socială și Direcția de taxe și impozite. Analiza relevă că între ianuarie și septembrie 2025 au fost efectuate aproximativ 400 de achiziții directe care includ termenii „cititor” și „identitate”, cele mai multe dintre ele având loc în intervalul mai-septembrie. Majoritatea achizițiilor au fost realizate de primării din comune mai mici sau spitale, care necesită cititoare de carduri și pentru cardurile de sănătate.
Instituții și direcții care au achiziționat cititoare de carduri
Printre primăriile mari și consiliile județene care au achiziționat cititoare de carduri în 2025 se numără: Primăria Orașului Pantelimon (Ilfov), Primăria Orașului Azuga, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Consiliul Județean Ilfov, Primăria Timișoara, Primăria Municipiului Suceava, Primăria Municipiului Satu Mare și Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe.
De asemenea, au fost identificate mai multe Direcții de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) care au achiziționat cititoare de carduri în județe precum Galați, Prahova, Vrancea, Timișoara, Constanța, Bacău, Caraș-Severin, Călărași, Sibiu, Târgu Mureș, Buzău, Bihor, Covasna, Maramureș și Teleorman. Direcțiile fiscale locale din Sibiu, Galați, Constanța și Ploiești au fost, de asemenea, incluse în lista instituțiilor care au realizat achiziții de cititoare de carduri.
Printre alte instituții care au investit în cititoare de carduri electronice de identitate se numără Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Iași și Inspectoratul de Jandarmi Vaslui.
Începerea Emiterea Cărților Electronice de Identitate
Ministerul de Interne a demarat procesul de emitere a cărților electronice de identitate pe 20 martie 2025, în județul Cluj. Această inițiativă s-a extins rapid, incluzând municipiile București, Oradea, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași și Constanța pe 24 aprilie.
Extinderea Programului
Pe 20 mai, programul s-a extins în județele Ilfov, Bihor, Dolj, Brașov, Iași și Constanța, iar din 28 mai a început „extinderea națională”. Până în prezent, au fost eliberate peste 500.000 de cărți electronice de identitate.
Alternativa pentru Obținerea Certificatului de Atestare a Domiciliului
În contextul în care unele instituții nu dispun de cititoare de carduri, Ministerul de Interne a propus o soluție alternativă. Astfel, cetățenii pot obține rapid un certificat de atestare a domiciliului, disponibil în format digital, accesibil direct de pe HUB-ul MAI, ori de câte ori este necesar.