Echinocțiul de toamnă 2025
Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), se va desfășura echinocțiul de toamnă, un eveniment astronomic ce semnalează tranziția oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică. După această dată, zilele vor continua să scadă în durată, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi, până la solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie.
Echinocțiul se produce de două ori pe an, primul având loc în jurul datei de 20 martie, când Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera sudică în cea nordică. Această dată marchează echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, iar în emisfera sudică se celebrează echinocțiul de toamnă.
Detalii despre Echinocțiul de toamnă
Punctul echinocțiului de toamnă, cunoscut și sub denumirea de punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii – proiecția pe cer a planului orbitei Pământului – cu ecuatorul ceresc. Soarele traversează acest punct la data menționată, mutându-se din emisfera nordică în cea sudică. Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, la această dată, Soarele răsare exact la est și apune la vest, ceea ce determină o durată aproape egală a zilei și a nopții la toate latitudinile. Totuși, în regiunile polare, fenomenul este diferit: în zona Polului Nord începe noaptea polară care durează șase luni, iar în zona Polului Sud, ziua polară începe, cu Soarele vizibil continuu la orizont până la echinocțiul de primăvară.
Ce este un echinocțiu
Cuvântul „echinocțiu” provine din termenul francez „équinoxe”, care are rădăcini în latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” (egal) și „nox” (noapte). Echinocțiul se referă la fenomenul astronomic care are loc în fiecare primăvară și toamnă, când ziua este egală cu noaptea în orice punct de pe Pământ, fiecare având aproximativ 12 ore. Acest fenomen apare de două ori pe an, atunci când axa Pământului nu este înclinată spre Soare și razele solare cad perpendicular pe ecuator.
Echinocțiul de toamnă nu reprezintă doar un reper astronomic, ci și unul cultural, marcând începutul perioadei în care nopțile devin treptat mai lungi decât zilele, până la solstițiul de iarnă din decembrie. În diverse culturi, acest moment a fost asociat cu finalul sezonului agricol și cu ritualuri de recunoștință pentru recoltele obținute.
Ce este solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă este un fenomen care semnalează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Acesta se produce atunci când Soarele atinge cea mai joasă poziție pe cer pe parcursul anului, iar durata zilei este minimă, în timp ce noaptea devine maximă. La solstițiul de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La prânz, Soarele se află, ținând cont de latitudinea medie a României de 45°, la doar 21° față de orizont.
Prin urmare, la această dată, durata zilei este de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea se extinde la 15 ore și 10 minute.
Solstițiul de Iarnă 2025
În anul 2025, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, în jurul orei 17:03, conform ora României. Această dată marchează începutul unei perioade în care zilele vor începe treptat să se prelungească, culminând cu echinocțiul de primăvară din luna martie.
Începerea Orei de Iarnă în 2025
În fiecare an, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, adoptă oficial ora de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie. Astfel, în 2025, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie. La ora 04:00 dimineața (ora de vară), ceasurile vor fi ajustate cu o oră înapoi, revenind astfel la ora 03:00.