Economia globală se confruntă cu presiuni similare celor din anii 1920, avertizează Christine Lagarde

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a lansat un avertisment important privind riscurile cu care se confruntă economia mondială, comparând provocările actuale cu cele din anii 1920, care au condus la ascensiunea naționalismului economic și la prăbușirea comerțului global, culminând cu Marea Depresiune din 1929.

Într-un discurs susținut la Washington, în cadrul unei reuniuni a Fondului Monetar Internațional (FMI), Lagarde a subliniat că „am trecut prin cea mai gravă pandemie din ultimul secol, cel mai mare conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial și cel mai puternic șoc energetic de la criza petrolului din anii 1970”. Aceste perturbări, combinate cu problemele din lanțurile globale de aprovizionare și tensiunile geopolitice, au modificat profund activitatea economică globală și continuă să exercite presiuni considerabile asupra economiilor naționale și internaționale.

Christine Lagarde a adus și argumente pentru criza economică ce ne paște

Lagarde a evidențiat similitudinile dintre perioada actuală și cea din anii 1920, remarcând în special regresul în integrarea comerțului global și avansurile tehnologice semnificative care au marcat ambele perioade. În anii 1920, după devastările Primului Război Mondial, economiile majore au trecut printr-o perioadă de reconstrucție, dar și de incertitudine. Încercările de a reveni la stabilitatea economică au fost complicate de aderarea strictă la standardul aurului, o politică monetară care a împins economiile într-o spirală deflaționistă. Aceasta a condus la o serie de crize bancare și, în cele din urmă, la un colaps economic global, culminând cu Marea Depresiune din 1929.

Naționalismul economic, caracterizat de creșterea protecționismului și de limitarea comerțului internațional, a fost o altă consecință a acelor vremuri tulburi. Pe măsură ce economiile s-au izolat una de cealaltă, efectele negative s-au amplificat, ducând la șomaj în masă, sărăcie și instabilitate socială. Lagarde a atras atenția că, deși contextul actual este diferit din multe puncte de vedere, există riscul ca tendințe similare să reapară în epoca modernă.

Provocările economice ale anilor 2020

În ceea ce privește provocările din anii 2020, Lagarde a subliniat că economia globală se confruntă cu o serie de șocuri fără precedent, inclusiv pandemii, conflicte majore și tensiuni energetice. Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra economiei globale, forțând guvernele să implementeze măsuri de blocare și restricții care au paralizat activitățile economice la nivel mondial. În plus, invazia Rusiei în Ucraina a generat o criză energetică majoră, perturbând piețele globale de energie și conducând la o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a amplificat presiunile inflaționiste.

Lagarde a remarcat că, spre deosebire de situația din anii 1920, băncile centrale moderne dispun de un set mult mai sofisticat de instrumente pentru a gestiona astfel de schimbări structurale. Ea a evidențiat modul în care politicile monetare au reușit să răspundă eficient la criza actuală, menționând că în perioada 2022-2023, inflația a fost redusă semnificativ după ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor. În zona euro, inflația a atins un vârf de 10,6% în octombrie 2022, dar a scăzut la un minim de 2,2% în august 2023.

Lagarde crede că provocările abia au început

Cu toate acestea, Lagarde a avertizat că provocările nu s-au încheiat, subliniind că există riscul ca globalizarea să fie supusă unor noi regrese, în timp ce lanțurile de aprovizionare globale ar putea suferi o fragmentare suplimentară. În plus, puterea din ce în ce mai mare a marilor companii tehnologice, cum ar fi Google, și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea pune presiuni suplimentare asupra economiei globale și asupra politicilor monetare.

O lecție din trecut

Lagarde a subliniat că una dintre lecțiile învățate din criza economică a anilor 1920 este că sistemele monetare rigide, cum ar fi standardul aurului, nu sunt viabile în perioade de schimbări structurale profunde. În anii 1920, încercarea de a menține paritatea valutară cu aurul a condus la deflație și a exacerbat problemele economice existente. În prezent, băncile centrale au adoptat politici mai flexibile și mai adaptabile, ceea ce le-a permis să răspundă mai eficient la șocurile economice.

În ciuda succesului în reducerea inflației, președintele BCE a avertizat că incertitudinea va rămâne ridicată pentru factorii de decizie monetară. Lagarde a subliniat că este necesară o gestionare mai bună a acestor incertitudini și a anunțat că BCE va analiza în detaliu aceste probleme în cadrul unei revizuiri strategice iminente. Ea a adăugat că, deși ținta de inflație pe termen mediu de 2% nu va fi revizuită, BCE va evalua experiențele trecute cu inflația prea scăzută și prea ridicată și va lua în considerare ajustările necesare pentru a îmbunătăți gestionarea riscurilor.

Cu toate aceste provocări, Lagarde a subliniat că băncile centrale moderne sunt mult mai bine echipate pentru a face față schimbărilor economice majore decât predecesorii lor din anii 1920, datorită unui set mai larg de instrumente și unei înțelegeri mai profunde a politicii monetare în contexte de criză .

Sursasigura.ro te tine informat cu tot ce tine de viitorul economic al Romaniei.