Principiile prudenței fiscale și realitatea economică
Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, subliniază importanța respectării principiilor prudenței fiscale, care ar trebui să impună un buget echilibrat, în special în perioade de creștere economică. Acesta consideră că, în ciuda teoriei, aceste principii au fost adesea ignorate, iar discursul public a normalizat două aserțiuni false.
Patru principii esențiale
Lazea a evidențiat patru principii fundamentale care ar trebui cunoscute de orice absolvent al unei facultăți de economie:
- A nu trăi peste mijloacele disponibile: Acest principiu sugerează menținerea unui buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de expansiune economică.
- A nu crește salariile mai repede decât productivitatea: Orice creștere salarială ce depășește productivitatea va conduce la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea monedei.
- A nu crește pensiile mai repede decât salariile: Pensilele ar trebui să fie finanțate din salariile care le susțin.
- A nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare: Este esențial ca salariile și pensiile să nu fie plătite din împrumuturi sau alte venituri nesigure.
Încălcarea principiilor fiscale
Lazea a evidențiat că primul principiu a fost încălcat prin acceptarea în discursul public a unei normalizări a deficitului bugetar de 3% din PIB, considerat nu ca o limită superioară, ci ca un obiectiv de atins anual. Aceasta a fost urmată de o a doua aserțiune, conform căreia nu ar conta nivelul deficitului, ci faptul că acesta este echivalent cu nivelul investițiilor.
Conform acestei logici, economistul sugerează că, în cazul unor investiții de 15% din PIB, s-ar putea accepta un deficit de aceeași magnitudine, contrar primelor principii de prudență fiscală.
Impactul creșterii salariilor
Referitor la al doilea principiu, care interzice creșterea salariilor mai rapid decât productivitatea, Lazea a explicat că orice astfel de creștere va genera efecte negative asupra economiei. Teoria „wage-led growth” a fost aplicată cu speranța că stimularea cererii interne va genera o ofertă corespunzătoare, însă acest lucru nu s-a materializat în realitate. Cererea excesivă a dus la creșterea ofertei din alte țări, contribuind astfel la deficitul extern.
În privința profesorilor și medicilor, economistul a argumentat că, având în vedere întârzierile în generarea unei productivități suficiente în sectorul tradable, creșterea salariilor a fost, în anumite cazuri, justificată.
BNR: Sectorul Bancar Trebuie Să Se Descurce Fără Sprijinul Statului
Valentin Lazea a subliniat că majorarea salariilor nu ar fi trebuit să fie aplicată în întregul sector bugetar. El a menționat că un principiu esențial a fost încălcat: acela de a nu crește pensiile mai rapid decât salariile. Foarte puțini dintre cei 4,5 milioane de pensionari din România sunt conștienți de faptul că pensiile actuale sunt finanțate din contribuțiile la asigurările sociale (CAS) plătite de salariații activi.
„Când actualii angajați vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi acoperite de contribuțiile celor care sunt în activitate la acel moment. Acesta este principiul Pilonului 1 al pensiilor, care nu implică acumularea într-un cont individual. Doar Pilonul 2, care este obligatoriu, și Pilonul 3, opțional, permit acumularea de fonduri pentru pensii. Practic, a fost întreținută ideea greșită că oamenii trebuie să primească la pensie toți banii la care au contribuit în perioada activă, fără a li se explica că acei bani au fost utilizați imediat pentru a plăti pensionarii de atunci”, a declarat oficialul BNR.
De asemenea, Lazea a menționat că sumele plătite prin Pilonul 1 au fost crescute arbitrar, depășind contribuțiile reale din asigurările sociale. „Am auzit adesea afirmația că există bani la buget pentru creșteri semnificative ale pensiilor. Această formulare a fost folosită cel puțin în 2008 și 2024, fără a se clarifica faptul că acei bani erau doar pe hârtie, întrucât țara avea un deficit bugetar care durează de 35 de ani”, a explicat el.
Lazea a subliniat că a nu finanța cheltuieli permanente din venituri temporare, cum sunt împrumuturile, reprezintă o încălcare a principiilor de gestionare fiscală. „Statul nu poate promite creșteri masive de pensii și salarii atâta timp cât nu are surse interne sigure de finanțare. Sursele externe pot dispărea în orice moment, iar în acest caz, cum vor fi plătite pensiile crescute?”, a adăugat economistul-șef al BNR.
În concluzie, Lazea a avertizat că salariile bugetarilor și pensiile constituie peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care acestea sunt printre cele mai scăzute din Europa, cu excepția Irlandei.
