Solicitări pentru Prioritizarea Sănătății Mintale în România
În urma publicării raportului Comitetului pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei, Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) fac un apel către Guvern și Parlament, subliniind necesitatea de a considera sănătatea mintală o prioritate strategică națională, nu doar o anexă a altor politici publice în domeniul sănătății.
Cele două asociații subliniază că pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și a proteja demnitatea pacienților, este crucială colaborarea interinstituțională și interdisciplinară între ministere, instituții de învățământ, organizații profesionale și societăți medicale conexe. Aceasta implică toți actorii care contribuie la actul medical și la siguranța pacientului. O abordare coordonată, constantă și asumată este esențială pentru a realiza o schimbare reală în rândul profesioniștilor din acest domeniu sensibil.
Comunicat de Presă
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) iau act cu responsabilitate de concluziile raportului recent al CPT, publicat în octombrie 2025. Acestea doresc să își exprime punctul de vedere avizat cu privire la constatările raportului și cauzele profunde ale situației actuale în domeniul sănătății mintale din România.
Raportul CPT nu aduce la lumină o situație nouă, ci reiterează starea critică a psihiatriei românești, o realitate veche, dar neglijată de ani de zile de către factorii de decizie. Este esențial să subliniem importanța unei analize atente și integrate a documentului, deoarece în spațiul public au fost preluate doar anumite aspecte, fără a reflecta complexitatea întregului raport. O evaluare corectă presupune eliminarea elementelor neconforme cu realitatea și înțelegerea contextului general, inclusiv a progreselor făcute, dar și a problemelor sistemice persistente.
Numai printr-o abordare echilibrată, bazată pe conținutul total al raportului, se pot formula soluții realiste și coerente pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate mintală din România.
Realitatea Durerosă a Sistemului de Sănătate Mintală
În spatele cifrelor și concluziilor formale se află mii de oameni – pacienți și profesioniști – care se confruntă zilnic cu un sistem subfinanțat și învechit, care nu are o legislație adaptată la nevoile actuale și care este influențat de prejudecăți adânc înrădăcinate în societate.
Persoanele care activează în spitalele publice de psihiatrie nu contestă disfuncționalitățile sistemice semnalate în raport. Dimpotrivă, aceste probleme sunt trăite zilnic și au fost semnalate de ani de zile, cu solicitări către factorii de decizie de la nivel central și propuneri de soluții pentru remedierea lor. Ceea ce lipsește nu este voința profesioniștilor, ci asumarea politică și financiară a unei reforme profunde în sistemul de sănătate mintală din România.
De prea mult timp, psihiatria a fost tratată ca o problemă secundară, iar această abordare trebuie să se schimbe pentru a asigura o mai bună îngrijire a pacienților și pentru a răspunde nevoilor societății.
Problemele Psihiatriei în România
Spitalele de psihiatrie din România se confruntă cu o serie de dificultăți semnificative, inclusiv o lipsă cronică de personal, cauzată de normele actuale, care nu reflectă cerințele contemporane. Această situație este agravată de o legislație restrictivă ce limitează ocuparea posturilor vacante și de o infrastructură necorespunzătoare, rezultatul unei lipse acute de investiții din partea autorităților competente. Toate aceste aspecte contribuie la probleme sistemice serioase, generate de neasumarea responsabilităților la nivel central.
Cu toate acestea, în ciuda acestor provocări, există specialiști dedicați care lucrează cu pasiune pentru a sprijini persoanele vulnerabile. Medici, psihologi, asistenți, infirmieri, terapeuți și voluntari formează adevărata esență a psihiatriei românești și nu ar trebui să fie supuși unor acuzații publice neîntemeiate, bazate pe informații dintr-un raport al CPT care distorsionează realitatea și sugerează o complicitate nejustificată în aplicarea de tratamente inadecvate pentru pacienții cu probleme de sănătate mintală.
Plan Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală
România va implementa, începând din luna mai 2024, un Plan Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală, adoptat de Guvern, rezultat al unui proces amplu de consultare cu experți din domeniu și cu societatea civilă. Din păcate, implementarea acestuia întâmpină dificultăți, iar măsurile necesare rămân doar pe hârtie.
Cauzele Deficiențelor Sistemice
Cauzele sistemice ale problemelor identificate de CPT sunt variate și includ:
- Subfinanțarea cronică a psihiatriei, atât în ceea ce privește tarifele decontate de CNAS, cât și investițiile în infrastructura spitalelor de psihiatrie.
- Lipsa bugetelor dedicate spitalelor de psihiatrie și unităților de ambulatoriu, în special pentru implementarea măsurilor de siguranță și a programelor de sprijin comunitar, esențiale pentru prevenirea reinternărilor.
- Inadecvarea legislației în domeniul sănătății mintale la nevoile actuale, necesitatea creării unui cadru legislativ special pentru unitățile de măsuri de siguranță care să reglementeze clar statutul, finanțarea, paza și tipologia serviciilor oferite.
- Lipsa coordonării eficiente la nivel central și absența unei politici publice coerente, împiedicând implementarea unui mecanism eficient de monitorizare și evaluare.
Aceste probleme indică necesitatea unei revizuiri profunde a sistemului de sănătate mintală din România, pentru a asigura îmbunătățirea calității îngrijirilor și a protecției pacienților vulnerabili.
Deficiențele din sistemul de sănătate mintală
În prezent, sistemul de sănătate mintală se confruntă cu un deficit cronic de personal medical, inclusiv personal auxiliar și TESA, special pregătit pentru a lucra cu pacienți care prezintă un risc crescut de autoagresiune și heteroagresiune. Această situație este agravată de blocarea posturilor în sistemul de sănătate, conform Ordonanței de Urgență nr. 156/2024, care suspendă ocuparea posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice începând cu 1 ianuarie 2025, cu foarte puține excepții.
Necesitatea actualizării legislației
Legislația în domeniul sănătății mintale necesită o actualizare urgentă, adaptată la realitățile contemporane și cu aplicabilitate practică în cadrul instituțiilor. De mult timp, autoritățile centrale și locale au fost informate că infrastructura multor unități de psihiatrie este veche, subdimensionată și inadecvată pentru nevoile actuale. Problemele identificate nu pot fi rezolvate prin măsuri punctuale, ci necesită investiții strategice la nivel național, cu alocarea de fonduri publice dedicate, la care se pot adăuga resurse europene și internaționale.
Importanța investițiilor și coordonării centrale
Fără investiții consistente, o finanțare predictibilă și o coordonare centrală eficientă, orice efort local rămâne o improvizație. Chiar și cei mai competenți specialiști nu pot compensa lipsa unei politici publice coerente. Este esențial să se adopte direcții urgente de acțiune care să asigure o finanțare corespunzătoare și o coordonare interinstituțională eficientă în domeniul sănătății mintale.
Măsuri propuse pentru îmbunătățirea sistemului
Asociațiile din domeniul sănătății mintale solicită Guvernului și Parlamentului să considere sănătatea mintală o prioritate strategică națională și propun următoarele măsuri concrete:
Prioritatea 1 – Finanțare și Buget
Creșterea finanțării pentru psihiatrie și definirea unui buget corespunzător pentru spitalele de psihiatrie, precum și pentru măsurile de siguranță.
Prioritatea 2 – Reformă Interinstituțională
Implementarea imediată a Planului Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2023-2030. Crearea unui mecanism interministerial permanent (Sănătate – Justiție – Muncă – Finanțe) pentru coordonare și monitorizare, cu implicarea activă a asociațiilor profesionale reprezentative.
Prioritatea 3 – Resursa Umană
Deblocarea imediată a posturilor din spitalele de psihiatrie și adaptarea resurselor umane la nevoile reale. Este necesară revizuirea reglementărilor legale privind normarea personalului din aceste unități, precum și investiții în formarea profesională continuă a personalului.
Prioritatea 4 – Reorganizare și Lege
Elaborarea unei noi reglementări în domeniul sănătății mintale care să asigure un cadru coerent și predictibil. De asemenea, dezvoltarea serviciilor de psihiatrie comunitară pentru a decongestiona spitalele și a facilita reintegrarea pacienților.
Prioritatea 5 – Deblocarea proceselor de extindere și modernizare a infrastructurii
Excluderea sistemului psihiatric din prevederile ordonanțelor care subfinanțează sistemul de sănătate, astfel încât să se permită continuarea angajamentelor legale pentru lucrările de reparații și finanțarea proiectelor de investiții care vizează extinderea, modernizarea sau creșterea eficienței energetice a unităților sanitare.
Concluzie
Toate aceste aspecte subliniază că psihiatria din România nu poate supraviețui prin soluții temporare. Este necesară o reformă profundă și coerentă, cerută de ani de zile de profesioniștii din domeniu, dar care a fost constant amânată. Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și a proteja demnitatea pacienților, colaborarea interinstituțională și interdisciplinară este esențială.
Necesitatea reglementării sănătății mintale în România
În contextul actual, este esențial ca profesioniștii din domeniul sănătății, împreună cu societățile medicale conexe, să colaboreze pentru a îmbunătăți actul medical și siguranța pacientului. O coordonare constantă și asumată este vitală pentru a aduce schimbări semnificative în acest domeniu sensibil.
Reglementările existente în domeniul sănătății mintale nu mai reflectă nevoile actuale ale societății și nici standardele europene în vigoare. Este imperativă o actualizare a legislației în acest sector, care să ofere un cadru coerent pentru serviciile de psihiatrie și să asigure o organizare eficientă a sănătății mintale comunitare. Aceasta va facilita continuitatea îngrijirii pacienților cu tulburări psihice și integrarea lor în societate.
Colaborarea pentru reglementări eficiente
Ne reafirmăm disponibilitatea de a contribui cu expertiza noastră profesională la elaborarea noilor reglementări. România nu este o excepție în peisajul european, iar analiza comparativă realizată de Cardoso și colaboratorii (2025, European Journal of Psychiatry) arată că multe țări se confruntă cu tensiuni între standardele internaționale privind drepturile persoanelor cu tulburări mintale și nevoia de protecție în contexte clinice complexe. Numai 45% dintre statele analizate dispun de definiții legale clare pentru tulburările psihice, iar în peste 40% dintre cazuri nu există criterii diagnostice standardizate, ceea ce duce la interpretări variate și aplicarea inegală a măsurilor nevoluntare.
Responsabilitatea față de sistemul de sănătate mintală
În calitate de foruri reprezentative ale specialiștilor din sănătatea mintală, ne asumăm responsabilitatea de a reacționa la concluziile CPT și ne exprimăm dorința de a colabora cu autoritățile pentru remedierea deficiențelor identificate, în limita competențelor noastre. Totuși, este important să subliniem că vulnerabilitățile sistemului sunt cauzate în principal de subfinanțare, lipsa investițiilor și insuficiența resurselor umane. Aceste probleme ar trebui să devină o prioritate constantă pe agenda decidenților politici, inclusiv în domeniul finanțelor publice, iar noi suntem disponibili să contribuim la găsirea celor mai bune soluții.
Apel la acțiune
Ne exprimăm deschiderea de a participa activ la consultări, grupuri de lucru și inițiative legislative menite să modernizeze cadrul legal și instituțional al sănătății mintale, pentru a asigura un sistem psihiatric uman și eficient, care să respecte demnitatea persoanelor cu tulburări psihice.
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România, împreună cu Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, solicită Guvernului și Parlamentului să trateze sănătatea mintală ca o prioritate strategică națională, nu ca o anexă a altor politici de sănătate. Numai printr-o reformă sistemică, o finanțare adecvată și un angajament politic real, România poate îndeplini standardele europene și răspunde așteptărilor cetățenilor săi.
