Generalul maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, referitor la drona căzută la Galați: „Militarii români care trag nu beneficiază de protecție legală”

Provocările României în Fața Dronei Inamice

În prezent, România se confruntă cu lipsa unor sisteme eficiente pentru a intercepta dronele care pătrund în spațiul său aerian, afirmă generalul maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie de Sud-Est al NATO. Potrivit acestuia, problemele legate de dotarea Armatei Române sunt agravate și de lacune semnificative în legislație, care afectează grav operațiunile piloților români în astfel de situații.

Nevoia de Sisteme Eficiente de Intercepție

Generalul Toma subliniază că „nu există mijloace de contracarare eficiente” și că încercarea de a doborî o dronă cu avioane de vânătoare sau cu armamentul de la bord este extrem de complicată. „Cea mai eficientă soluție, cel puțin în prezent, sunt dronele interceptoare. Există un proiect care a fost dezvoltat împreună cu o firmă americană pentru achiziționarea sistemelor Merops, dar nu este foarte clar dacă aceste sisteme au fost cumpărate și sunt operaționale”, adaugă el.

Metodele Actuale de Intercepție a Dronelor

Dorin Toma identifică trei opțiuni principale pentru doborârea dronelor militare:

1. Mijloace aeriene: Utilizarea elicopterelor sau avioanelor echipate cu armament. În Ucraina, se instalează drone interceptoare pe aceste aeronave.
2. Sisteme de apărare la sol: Turnuri anteriene, cum ar fi sistemele Gepard, care, deși eficiente, prezintă riscuri semnificative de pagube colaterale.
3. Drone interceptoare: Acestea sunt rachete antiaeriene mai ieftine care pot distruge drona la impact sau pot exploda în apropierea acesteia.

De asemenea, generalul Toma subliniază că bruierea, o metodă non-kinetică, poate reduce riscul de pagube colaterale. El atrage atenția asupra faptului că aceste sisteme sunt esențiale în contextul actual, unde riscurile sunt considerabile.

Lacunele Legislației Românești

Generalul Toma semnalează o problemă majoră în cadrul legislativ românesc, care afectează eficiența operațiunilor. „Nu este vorba doar de o lege, ci de modul în care funcționează procesul de comandă și decizie. În Polonia, de exemplu, dacă o dronă este descoperită, aceasta este angajată imediat, fără a se aștepta aprobările lanțului de comandă”, afirmă el.

În România, piloții trebuie să se confrunte cu reguli stricte de angajare, care limitează utilizarea forței în condiții de pace. „Un pilot trebuie să se gândească la riscurile de a produce pagube colaterale, iar acest lucru complică deciziile de angajare”, adaugă Toma.

Protecția Legală a Piloților

O altă problemă adusă în discuție de Toma este lipsa protecției legale pentru militarii care deschid focul. „În Polonia, legislația a fost adaptată pentru a proteja militarii în astfel de situații, dar în România, situația este diferită. Dacă un pilot deschide focul și există victime colaterale, acesta poate fi anchetat”, explică el.

Generalul subliniază că, fără o protecție adecvată, piloții sunt reticenți în a-și asuma riscuri în timpul misiunilor. „Pilotul român care a doborât o dronă în Estonia a acționat rapid datorită unui cadru normativ mai favorabil, lucru care nu se întâmplă și în România”, concluzionează el.

Experiența Generalului Toma

Dorin Toma are o carieră de peste 35 de ani în Armata Română, având funcții variate, de la comandant de pluton la comandant al Diviziei Multinaționale NATO din Sud-Est. Este veteran al misiunilor externe, cu experiență în Angola, Albania, Irak și Afganistan, și a fost decorat cu medalia „Bronze Star” de către aliații americani.

În concluzie, România trebuie să abordeze aceste lacune legislative și să îmbunătățească dotarea Armatei pentru a putea face față provocărilor moderne în domeniul securității aeriene.

Informațiile au fost preluate din sursele: Libertatea (https://www.libertatea.ro)