Generalul (r) Virgil Bălăceanu despre drona găsită în Bulgaria
Într-o apariție exclusivă la Digi24, generalul (r) Virgil Bălăceanu a discutat vineri seara despre drona descoperită pe o plajă din Bulgaria. Potrivit acestuia, este probabil ca aparatul de zbor să fi căzut în Marea Neagră și să fi fost adus pe mal de valuri. Bălăceanu a menționat că este puțin probabil ca drona să fi fost dotată cu explozibil, sugerând că aceasta ar putea fi mai degrabă un dispozitiv folosit pentru supraveghere și colectare de informații.
Comentarii asupra incidentului din Polonia
Generalul a abordat și incidentul recent din Polonia, unde mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez. El a apreciat reacția Varșoviei, care a atacat dronele intrusoare, și a subliniat că România trebuie să îmbunătățească modul în care răspunde la astfel de incidente.
Detalii despre drona găsită
„Îmi este greu să identific drona. S-ar putea să fie un model Orlan-10 sau Gerbera. Probabilitatea ca aceasta să conțină explozibil este redusă; impactul ar fi trebuit să declanșeze o explozie, iar urmele unei astfel de explozii nu sunt vizibile. Este posibil ca drona să fi ajuns pe plajă adusă de valurile Mării Negre. Deși arată relativ bine din punct de vedere al degradării, are mai multe fragmente desprinse. Aceste situații ar trebui să devină o normalitate”, a declarat Bălăceanu.
Posibilitatea unor incidente viitoare
Întrebat despre frecvența acestor incidente, generalul a spus că „trebuie să facem o distincție. Nu cred că este vorba despre o incursiune pe teritoriul Bulgariei, chiar dacă drona este model Orlan-10. Aceasta nu este o dronă kamikaze, ci un aparat destinat cercetării, supravegherii și obținerii de informații. Rușii ar putea fi interesați să colecteze informații despre numărul de turiști de pe plaje, ceea ce ar implica o misiune diferită.”
Bălăceanu a adăugat că este probabil ca drona să fi avut o traiectorie necontrolată, căzând în mare și fiind adusă la țărm de valuri. „Ne confruntăm cu drone care pot fi periculoase. Au existat cazuri în care dronele au căzut și au explodat, lăsând în urmă resturi. Au fost intrări neautorizate în spațiul aerian al României, iar aceste evenimente au fost teste efectuate de ruși”, a mai spus el.
Întrebări privind pregătirea României
Generalul a subliniat importanța pregătirii pentru astfel de incidente, afirmând că „ministrul Apărării trebuie să ne informeze dacă normele de aplicare a legii de combatere a dronelor au fost aprobate. Este esențial să știm dacă suntem pregătiți să ripostăm la astfel de provocări. Aviația și poliția aeriană sunt constant în misiune, mai ales în situații de acest tip.”
Mesajele RO-Alert și Limitările Acesteora
Mesajele RO-Alert au rolul de a efectua cercetări, supravegheri și monitorizări, însă nu au capacitatea de a interveni activ. Fără normele necesare, acțiunile în Polonia devin mai complexe. Virgil Bălăceanu a menționat că operațiunea de testare și dezinformare denumită „Gerbera” implică, de fapt, utilizarea unor drone de tip momeală.
Programele Antidronă din Polonia
Polonia dispune de programe avansate de înzestrare cu echipamente antidronă, în timp ce România se află mult în urmă. Bălăceanu a subliniat că majoritatea dronelor implicate în operațiuni au fost de tip Gerbera, ceea ce reprezintă o reușită din perspectiva rușilor. În ceea ce privește acțiunile Poloniei și NATO, acestea pot fi considerate o operațiune parțial reușită, denumită „Scutul flancului de Nord-Est”.
Riposta Polonă și Implicațiile acesteia
Generalul în rezervă a menționat că, în ciuda comentariilor legate de utilizarea rachetelor costisitoare, cum ar fi AIM-9 sau AIM-120 de pe avioanele F16 și F35, faptul că s-a tras efectiv reprezintă o surpriză pentru ruși. O astfel de ripostă prin foc are o semnificație importantă în contextul actual.
Aspecte Viitoare și Nevoia de Îmbunătățiri
Alte concluzii vor fi trase de Polonia și NATO, iar eficiența altor metode de combatere a dronelor, fie prin atacuri directe, fie prin mijloace electronice, rămâne de analizat în perioada următoare. Polonia este bine echipată în acest sens, în timp ce România continuă să rămână în urmă.
Reacția Poloniei și Situația din România
Referitor la reacția Poloniei, generalul a apreciat-o ca fiind pozitivă, afirmând „Bravo, Polonia!”. Din păcate, flancul de sud-est, cu România ca pivot, se află constant în întârziere comparativ cu flancul de nord-est, centrat pe Polonia. Se așteaptă ca Parlamentul să aprobe introducerea serviciului militar voluntar, dar anul acesta nu se va realiza selecția de rezerviști voluntari, numărul acestora fiind extrem de redus.