Alina Gorghiu solicită Ministerului Muncii reanalizarea comasării agențiilor pentru egalitate de șanse și prevenirea traficului de persoane
Deputatul PNL, Alina Gorghiu, a solicitat Ministerului Muncii să reevalueze propunerea de a fuziona Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse (ANES) cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). Într-un comunicat transmis marți, Gorghiu a subliniat că o astfel de decizie „nu ar fi oportună”, evidențiind importanța esențială a ANES.
Rolul crucial al ANES în prevenirea violenței domestice
ANES reprezintă singura autoritate de stat care coordonează politicile publice și cadrul legislativ în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. Gorghiu a explicat că, deși înțelege dorința de eficientizare și consolidare instituțională, este necesară o reevaluare a acestei propuneri. „ANES nu este doar o agenție administrativă; este o instituție cu mandat unic și specializat, de importanță strategică”, a afirmat aceasta.
Statisticile sunt alarmante: în primele opt luni ale anului 2025, 40 de femei au fost ucise de parteneri actuali sau foști, iar anual, peste 60.000 de femei solicită asistență din partea statului. În acest context, așteptările publicului față de Guvern sunt extrem de mari și justificate. Orice reducere a atribuțiilor ANES ar putea conduce la pierderea progreselor deja realizate și la slăbirea intervenției în sprijinul victimelor.
Riscurile asociate comasării agențiilor
Alina Gorghiu a evidențiat mai multe riscuri care ar putea apărea în urma comasării ANES cu ANITP. Printre acestea se numără:
- Aderarea la OECD în pericol: România s-a angajat să respecte Recomandările OECD privind egalitatea de gen, iar o comasare a agențiilor ar putea compromite aceste angajamente.
- Încălcarea angajamentelor internaționale: România a ratificat convenții și directive esențiale, cum ar fi CEDAW și Convenția de la Istanbul. O fuzionare ar transmite un semnal negativ, sugerând că România își slăbește mecanismele în domenii cu obligații clare.
- Fonduri europene puse în pericol: ANES beneficiază direct de proiecte finanțate prin PNRR și programele operaționale, iar o comasare ar putea duce la întârzieri sau pierderi financiare.
Funcțiile unice ale ANES
ANES coordonează Strategia Națională 2022–2027 pentru Egalitate de Șanse și Combaterea Violenței Domestice, dezvoltând planuri de acțiune, indicatori și rapoarte anuale. De asemenea, instituția administrează linia telefonică națională 0800.500.333, disponibilă non-stop pentru victimele violenței domestice, discriminării și traficului de persoane, primind aproximativ 10.000 de apeluri anual. ANES elaborează standarde de calitate pentru serviciile sociale și emite licențele necesare funcționării acestora.
Importanța menținerii ANES ca entitate distinctă
Gorghiu a subliniat că eficientizarea nu trebuie să implice reducerea posturilor, ci poate fi realizată prin cooperare și parteneriate. Misiunea ANES, axată pe egalitatea de șanse și combaterea violenței domestice, necesită vizibilitate instituțională separată. O coordonare clară și o viziune strategică sunt esențiale pentru a preveni slăbirea mecanismelor de intervenție, având un impact direct asupra siguranței și vieții femeilor din România.
În concluzie, Comisia Europeană a validat deja rolul ANES, subliniind importanța acestei agenții în contextul angajamentelor internaționale ale României și al protecției victimelor violenței domestice.
Importanța consolidării instituțiilor în lupta împotriva violenței domestice
În contextul implementării Strategiei Naționale 2022–2027, se evidențiază necesitatea menținerii unei capacități instituționale robuste în domeniul combaterii violenței domestice. Potrivit declarațiilor recente, o absorbție a instituțiilor responsabile ar putea transmite un semnal negativ către Bruxelles, sugerând o reducere a capacității de acțiune în acest sector crucial.
Deputatul a subliniat că, într-o perioadă în care violența domestică reprezintă o problemă tot mai gravă, este esențial ca mesajul transmis să fie unul de întărire a instituțiilor, nu de diluare a acestora. Astfel, este vital ca femeile din România, victimele violenței, și toți susținătorii egalității și demnității să beneficieze de o instituție puternică, vizibilă și independentă.
În concluzie, se conturează necesitatea unei abordări proactive în sprijinul instituțiilor care luptă împotriva violenței domestice, pentru a asigura un mediu mai sigur și mai just pentru toți cetățenii.
