Ministerul Finanțelor a publicat, duminică, în transparență decizională, proiectul de ordonanță a austerității, care introduce o serie de măsuri fiscale dure, printre care și reintroducerea unei taxe speciale pe construcții, cunoscută sub denumirea de „taxa pe stâlp.” Noua măsură ce se regăsește în așa numita “ordonanță trenuleț” impune tuturor firmelor din România să plătească 1,5% din valoarea construcțiilor speciale aflate în patrimoniul acestora, afectând sectoare economice variate, de la telecomunicații la agricultură și energie.
Ce presupune taxa pe stâlp?
Conform proiectului, taxa se aplică asupra valorii construcțiilor existente la 31 decembrie a anului anterior, cu excepția clădirilor deja supuse impozitului pe clădiri. Sunt incluse silozurile, antenele de telecomunicații, stațiile de transformare electrică și alte construcții din categoria mijloacelor fixe. Taxa trebuie plătită de:
• Persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, fundațiilor sau altor entități fără scop patrimonial;
• Persoanele juridice străine care au sedii permanente în România;
• Persoanele juridice înființate conform legislației europene.
Nu se va recalcula în timpul anului curent dacă apar modificări în valoarea construcțiilor, acestea urmând să fie luate în considerare pentru anul următor.
Revenirea unei taxe controversate: ”taxa pe stâlp”
Aceasta nu este prima dată când „taxa pe stâlp” intră în vigoare. Măsura a fost introdusă inițial în 2014, în timpul guvernării Victor Ponta, cu același cuantum de 1,5%. La acea vreme, taxa a provocat reacții virulente din partea mediului de afaceri, care a considerat-o o povară suplimentară asupra economiei și o lovitură pentru companiile din domenii strategice.
În 2014, reprezentanții mediului privat au avertizat că taxa va duce la scăderea investițiilor și la transferarea costurilor suplimentare către consumatori. Asociațiile de afaceri au criticat măsura ca fiind „lipsită de viziune economică” și au subliniat că aceasta descurajează dezvoltarea infrastructurii industriale. În cele din urmă, taxa a fost eliminată la 1 ianuarie 2017, sub guvernarea tehnocrată a lui Dacian Cioloș.
Impactul taxei pe stâlp asupra economiei
Reintroducerea „taxei pe stâlp” ar putea avea un impact semnificativ asupra sectoarelor industriale și de telecomunicații. Construcțiile speciale, cum sunt silozurile agricole, antenele de telecomunicații și instalațiile din parcurile industriale, sunt vizate direct, iar costurile suplimentare ar putea afecta competitivitatea companiilor.
În plus, taxa vine într-un moment în care guvernul elimină alte facilități fiscale, precum cele pentru angajații din IT, construcții și agricultură. Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi a fost înjumătățit, iar impozitul pe dividende a fost majorat, toate acestea creând o presiune suplimentară pe mediul de afaceri.
Reacții în mediul privat
Reprezentanții companiilor au reacționat rapid la publicarea proiectului de ordonanță. Asociația Patronală a Investitorilor a transmis că măsura este „o frână în calea dezvoltării economice” și a avertizat că reintroducerea taxei va afecta grav sectoarele deja vulnerabile.
„Această măsură nu doar că reînvie o politică fiscală controversată din trecut, dar o face într-un context economic dificil, în care companiile sunt deja afectate de costurile energetice ridicate și de inflația accelerată,” a declarat un reprezentant al mediului de afaceri.
Contextul măsurilor de austeritate: noua ordonanță trenuleț
Proiectul ordonanței austerității include și alte măsuri cu impact major asupra economiei:
• Eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții și agricultură;
• Creșterea impozitului pe dividende;
• Noi taxe aplicabile microîntreprinderilor.
Guvernul justifică aceste măsuri prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare, într-un context în care deficitul public atinge cote alarmante.
Paralelă cu alte măsuri recente în regiune
Reintroducerea „taxei pe stâlp” are loc la doar câteva zile după ce guvernul maghiar a anunțat măsuri similare de suprataxare a companiilor din sectoarele energetice și bancare. Economiștii avertizează că astfel de măsuri pot descuraja investițiile străine și pot reduce competitivitatea economică a regiunii.
Revenirea „taxei pe stâlp” marchează o schimbare radicală de direcție în politica fiscală a României. Deși guvernul o prezintă ca pe o necesitate economică, reacțiile negative din partea mediului privat arată că măsura ar putea avea efecte adverse pe termen lung, similare cu cele din perioada guvernării Ponta.
