Împrumuturile statului român au atins noi maxime în 2024, ca rezultat al deficitului bugetar în creștere și al cheltuielilor publice accelerate în anul electoral. Până în octombrie 2024, Guvernul a contractat împrumuturi de 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), depășind totalul de 203 miliarde de lei din întregul an 2023. De asemenea, deficitul bugetar a urcat la 96,2 miliarde de lei după primele 9 luni ale anului, față de 62,8 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2023.
Dobânzile în creștere complică situația
Guvernul României se împrumută la una dintre cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, după Ungaria. În octombrie, ratele dobânzilor pentru obligațiunile pe termen lung au crescut:
- Pentru scadența februarie 2038: 6,91% (față de 6,48% anterior).
- Pentru scadența aprilie 2029: 6,54% (față de 6,37% în august).
Această situație reflectă neîncrederea piețelor financiare, alimentată de inflația mare, deficitul ridicat și lipsa unor măsuri fiscale coerente. Totodată, costurile de finanțare ar putea rămâne ridicate, în condițiile în care Banca Națională a României a întrerupt scăderea dobânzii de politică monetară.
Deficitul în creștere: între cheltuieli și datorii
Pentru 2024, necesarul de finanțare al României include:
- 130-140 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar (7,9% din PIB).
- 95 miliarde de lei pentru plata datoriilor scadente.
- 20-25 miliarde de lei pentru prefinanțarea nevoilor din 2025.
Creșterea cu peste 20% a cheltuielilor publice, cauzată de majorările de salarii și pensii în anul electoral, a depășit ritmul veniturilor bugetare (+13%), în ciuda performanței bune a ANAF.
Riscuri pentru viitor: Datorie publică în creștere accelerată
Proiecțiile Comisiei Europene sunt alarmante: dacă politicile fiscale actuale nu vor fi ajustate, România ar putea ajunge la o datorie publică de peste 90% din PIB până în 2034, față de 50% în 2024. Acest scenariu ar plasa România printre țările europene cu cel mai mare risc fiscal.
În concluzie, deși planul Guvernului include ajustări treptate pentru reducerea deficitului, cheltuielile curente și creșterea datoriei amenință sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Autor B. Constantin
