Lansarea studiului privind impozitul minim pe cifra de afaceri
Într-un mesaj transmis miercuri, președintele interimar Ilie Bolojan a evidențiat importanța construirii unui sistem fiscal modern în România, care să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Aceasta a avut loc cu ocazia lansării studiului intitulat „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute.
Dialogul și expertiza, esențiale pentru fiscalitate
Mesajul lui Bolojan a fost prezentat de Dragoș Anastasiu, consilier onorific pentru relația cu mediul de afaceri, în cadrul evenimentului desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Președintele interimar a subliniat că fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de încredere, echilibru și planificare strategică. El a accentuat că predictibilitatea, transparența și echitatea trebuie să fie fundamentele politicii fiscale, iar aceste principii se construiesc prin dialog și politici publice bazate pe dovezi.
Impozitul minim pe cifra de afaceri
Bolojan a specificat că introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri trebuie analizată cu atenție înainte de implementare, evaluându-se riguros eficiența și sustenabilitatea acesteia. El a menționat că studiul este un exemplu de analiză profesională sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în domeniu.
Colaborarea între sectoare
Președintele interimar a exprimat dorința ca procesul legislativ fiscal să se bazeze pe parteneriate și dialog constructiv. „Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial să dispunem de analize detaliate privind impactul măsurilor fiscale propuse, asigurându-ne că acestea nu vor crea amenințări economice sau bariere în atragerea de noi investiții,” a declarat el, invitând specialiștii din administrație, mediul academic și sectorul privat la un dialog deschis.
Impactul fiscalității asupra economiei
Potrivit lui Bolojan, studiul a scos la iveală un aspect crucial: impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea aduce aproximativ un miliard de euro la buget, în timp ce România pierde anual peste 9 miliarde de euro din cauza fraudei de TVA. Conform statisticilor Comisiei Europene, România se află pe primul loc în ceea ce privește decalajul încasărilor din TVA, cu un deficit de 36,7%, comparativ cu Olanda, care are un deficit de doar 0,2%.
Necesitatea deciziilor bine fundamentate
Bolojan a subliniat că impactul evaziunii fiscale asupra economiei este semnificativ și nu poate fi ignorat. În actualul context, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar în funcție de veniturile generate, ci și de efectele secundare asupra mediului economic și competitivității pe termen lung. El a concluzionat că România dispune de toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern și eficient, dar succesul depinde de colaborarea reală și de capacitatea de a acționa pe baza unor analize solide. Este imperativ ca deciziile să fie bine gândite pe termen mediu și lung.
Declarațiile lui Ilie Bolojan privind sistemul fiscal din România
Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unei abordări sustenabile în reformarea sistemului fiscal din România, menționând că nu este vorba doar despre măsuri de urgență implementate rapid. El a accentuat importanța principiilor fundamentale care trebuie să stea la baza unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporționalitate și capacitatea de a susține competitivitatea economică.
Realitatea actuală evidențiază faptul că impozitele bazate pe cifra de afaceri, în loc de cele pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în mod special sectoarele caracterizate prin marje mici, investiții mari sau cu cicluri economice extinse, a explicat președintele interimar.
Bolojan a exprimat convingerea că România are potențialul de a dezvolta un sistem fiscal modern, care să sprijine o dezvoltare economică sustenabilă și să permită o colectare eficientă a veniturilor. El a subliniat că acest obiectiv nu poate fi atins fără un dialog deschis, expertiză și evaluări precise. În acest context, a subliniat necesitatea reconstrucției încrederii între stat și mediul de afaceri pe baze solide, fiind esențial ca transparența și colaborarea să constituie fundamentul acestei relații.