Interviul final al lui Ion Iliescu
Ion Iliescu, primul președinte al României post-revoluționare, a oferit un ultim interviu înainte de a deceda la vârsta de 95 de ani, după o internare la spitalul Agrippa Ionescu. În cadrul discuției cu Ionuț Vulpescu, Iliescu a abordat subiecte precum sintagma „sărac și cinstit” și a reflectat asupra „modelului suedez” din anii ’90.
Reflecții asupra sintagmei „sărac și cinstit”
Întrebat despre faimoasa expresie care a marcat cariera sa politică, Iliescu a afirmat: „Asta nu înseamnă că a fi bogat e incompatibil cu a fi cinstit. Ce nu am suferit însă niciodată a fost să văd oameni de stânga cu buzunarele pline. A fi la stânga este un mod de viață. Nu poți reprezenta interesele claselor defavorizate trăind într-un răsfăț. ‘Sărac și cinstit’ a fost și antidotul pentru ca stânga să nu devină cinică sau necredibilă. Cred însă că bunăstarea și cinstea nu sunt incompatibile. Eu am spus atunci, -decât să mă îmbogățesc pe căi necinstite, prefer să mor sărac și cinstit-.”
Viziunea asupra modelului suedez
Ion Iliescu a subliniat că „modelul suedez” era pentru el o „economie socială de piață mixtă”, considerând Suedia o paradigmă ideală pentru protecția socială în Europa. El a explicat: „Modelul suedez avea sens într-o perioadă de tranziție, pe care România a depășit-o. Nu aș vrea pentru România un model suedez astăzi, care a devenit prea progresist pe alocuri. Dar atunci, da, și încă mai cred că putea fi o cale foarte bună, dacă ar fi fost implementat o perioadă rezonabilă de timp.”
Iliescu a adăugat că tranziția românească ar fi trebuit construită pe două planuri: politic și economic, subliniind că modelul suedez nu ar fi trebuit să conducă la o societate post-ceaușistă, ci la una care să-și găsească drumul către democrație, având în vedere contextul său specific.
Nevoia unui stat activ în România
Fostul președinte a afirmat că România are nevoie de un stat care să se concentreze pe asistența financiară și să promoveze un capitalism nordic, în care industriile să conserve rolul lor, iar comerțul și antreprenoriatul să fie libere. El a remarcat: „Gândiți-vă că România confruntă narațiunea unui stat rămas în urmă, pentru că bugetele pentru cheltuieli sociale sunt considerate fonduri risipite, nu parte a unui model rațional de solidaritate.”
Iliescu a criticat discursurile dominante despre reforma fiscală, considerându-le părtinitoare și axate pe austeritate, în loc să promoveze o gândire inovatoare și inclusivă.
Gândirea protecționistă și modelul social nordic
În contextul actual, gândirea protecționistă devine tot mai relevantă, având sprijinul stângii politice. O abordare prea accentuată a neoliberalismului, combinată cu un model social de stânga, poate conduce la confuzie și rătăcire în direcțiile economice și sociale.
De-a lungul timpului, unii lideri politici s-au îndreptat spre Suedia ca exemplu pentru o distribuție echitabilă a bogăției. În trecut, privirea era îndreptată spre nord pentru a găsi soluții menite să reducă sărăcia. În prezent, Suedia și celelalte țări nordice continuă să pună un accent deosebit pe educație, inovare și cercetare, reafirmându-și astfel statutul de modele europene demne de urmat.
Este esențial să nu ne limităm la a observa aceste exemple, ci să ne inspirăm din ele pentru a construi un viitor mai echitabil și sustenabil.