ICCJ sesizează CCR în legătură cu Legea pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la Legea care reglementează plata pensiilor private. Curtea argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt considerate proprietate privată a participanţilor, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestionare. De asemenea, statul exercită o supraveghere publică asupra acestor active, fără a le deţine efectiv.
Limitările impuse de legea pensiilor
ICCJ subliniază faptul că restricțiile privind valoarea pensiei lunare pentru retragerea programată, stabilită la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari în sistemul public, precum şi determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, afectează atât pensiile administrate privat (Pilonul II), cât și pensiile facultative (Pilonul III). Aceste măsuri sunt considerate o ingerinţă nejustificată în dreptul de proprietate și în libertatea contractuală, generând un dezechilibru grav între interesele în joc, ceea ce contravine prevederilor constituţionale.
Ingerinţa și exproprierea indirectă
Magistraţii afirmă că, „în absenţa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”. ICCJ contestă, de asemenea, soluţia legislativă care prevede că fondurile de pensii nu vor mai efectua plăţile acestora, ci vor fi create entităţi distincte pentru gestionarea acestor plăţi. Această măsură este considerată disproporţionată, deoarece ar putea multiplica riscurile legate de insolvenţa fie a fondurilor de pensii, fie a fondurilor de plată, precum și costurile, fiecare entitate având propriile comisioane pentru acoperirea cheltuielilor și realizarea de profit.
Impactul modificărilor legislative asupra participanţilor
ICCJ a subliniat că participanţii la fondurile de pensii şi-au planificat economiile și viitorul financiar bazându-se pe cadrul legal existent, care garanta dreptul de proprietate individuală și caracterul privat al activelor personale. Modificările recente, realizate fără o perioadă de tranziție adecvată și fără o consultare publică efectivă, subminează încrederea cetățenilor în stabilitatea sistemului de pensii private. Legea adoptată, prin natura sa imprevizibilă și retroactivă, contravine principiului securităţii juridice și afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică.
Decizia ICCJ de sesizare a CCR
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a hotărât cu unanimitate să sesizeze Curtea Constituţională pentru a verifica constituţionalitatea Legii privind plata pensiilor private, înainte de promulgare. Această decizie se bazează pe prevederile constituţionale referitoare la dreptul la proprietate privată, legalitate, securitate a raporturilor juridice și alte principii fundamentale”, a anunțat ICCJ. Instanţa consideră că noua lege contravine dreptului la proprietate privată și principiilor legale stabilite în Constituţie.
Decizia ICCJ privind proprietatea participanților la fondurile de pensii
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că participanții la fondurile de pensii sunt proprietarii exclusivi ai activelor personale acumulate în conturile individuale, rezultate din contribuțiile efectuate. Aceasta este o recunoaștere a dreptului de proprietate privată, conform Legii nr. 411/2004, care reglementează fondurile de pensii administrate privat.
Magistrații au subliniat că administratorii fondurilor de pensii dispun doar de un drept de gestiune asupra acestor active, iar statul are un rol de supraveghere publică, fără a avea drepturi asupra bunurilor respective. ICCJ a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie legitimă, să urmărească un interes public și să respecte principiul proporționalității.
Judecătorii au avertizat că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, o astfel de ingerință devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu exproprierea indirectă. De asemenea, Curtea Constituțională a României a evidențiat că dreptul de proprietate privată nu poate fi restricționat prin intervenții arbitrare ale legiuitorului. Instanța a subliniat că dreptul la pensie este similar cu un drept de proprietate.
Justificarea modificărilor legislative
ICCJ a menționat că argumentele aduse în expunerea de motive pentru modificarea legislației, cum ar fi creșterea sumelor acumulate și a valurilor de pensionare prognozate după 2030, nu susțin restricționarea dreptului de proprietate și a libertății contractuale. Conform expunerii de motive, elaborarea Legii privind plata pensiilor private este justificată de acumularea unor sume tot mai mari în conturile participanților, care solicită plăți unice sau eşalonate, precum și de situația demografică care va determina plăți semnificative începând cu anul 2030.
În prezent, legislația în vigoare prevede că participanții care îndeplinesc condițiile de pensionare pot primi o plată unică sau plăți eşalonate pe o perioadă de maximum 5 ani.
Adoptarea proiectului de lege
Proiectul de lege a fost adoptat recent de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri. Partidul Opoziției Tehnocrate (POT) s-a abținut, în timp ce parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au votat împotrivă.
Proiectul de lege vizează reglementarea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcționarea, supravegherea și controlul furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private. De asemenea, include avizarea instituțiilor de credit pentru activitățile de depozitare și custodie a activelor fondurilor de pensii, precum și avizarea auditorilor financiari care își desfășoară activitatea în acest domeniu.
Reguli privind Fondurile de Plată a Pensiiilor Private
Conform articolului 55, un membru al unui fond de plată are dreptul să primească, la cerere, o sumă maximă de 30% din valoarea activului său personal transferat către fond, sub formă de plată unică. Această sumă poate fi solicitată o singură dată, înainte de începerea plății pensiilor lunare.
Pacienții cu afecțiuni oncologice, conform prevederilor Legii nr. 293/2022, au posibilitatea de a solicita 100% din valoarea activului personal, tot ca plată unică. Această opțiune trebuie specificată în contractul de plată.
Plata Pensiei Private
Pensia privată este plătită de furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supraviețuitor sau reprezentantul legal, prin intermediul serviciilor poștale sau bancare, conform termenilor stabiliti în contract.
Cheltuielile asociate plății pensiei private în România sunt responsabilitatea membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului. Furnizorul are obligația de a calcula, reține și plăti lunar impozitele aplicabile, conform legislației fiscale, efectuând aceste plăți din sumele cuvenite acestora.
Transferul Sums în Străinătate
În cazul în care membrul, beneficiarul, supraviețuitorul sau reprezentantul legal își schimbă domiciliul în altă țară, dreptul la pensia privată conform contractului rămâne valabil. Aceasta poate fi plătită în țara respectivă, fie în moneda locală, fie într-o altă monedă convenită. Cheltuielile legate de transferul internațional al sumelor, inclusiv comisioanele de schimb valutar și cele bancare, sunt de asemenea suportate de către membru, beneficiar sau supraviețuitor.
Organizarea și Funcționarea Sistemului de Pensii Private
Proiectul preconizează reguli pentru organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, inclusiv criterii de autorizare și avizare pentru entitățile implicate. Acest sistem va funcționa pe baza unor fonduri special constituite, denumite fonduri de plată a pensiilor private, care vor fi gestionate de societăți autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
De asemenea, proiectul stabilește suma minimă necesară pentru obținerea unei pensii private și pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată. Există două tipuri de fonduri de plată pentru pensiile private: fonduri cu retragere programată, care oferă pensii pentru o perioadă limitată, și fonduri viagere, care asigură plăți pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului acestuia.