Scandalul dintre Greenpeace și Romgaz în jurul proiectului „Neptun Deep”
Proiectul „Neptun Deep”, care are potențialul de a dubla producția de gaze naturale a României odată ce va deveni operațional, a generat un conflict major între organizația Greenpeace și compania Romgaz. Aceasta din urmă a solicitat dizolvarea organizației, acuzând-o de utilizarea unor strategii legale pentru a împiedica desfășurarea proiectului. Greenpeace, pe de altă parte, a acuzat Romgaz de „intimidare și defăimare”.
Detalii despre proiectul „Neptun Deep”
Exploatarea resurselor din cadrul proiectului Neptun Deep este planificată să înceapă în anul 2027. Conform declarațiilor oficialilor români, acest proiect ar putea transforma România într-un „furnizor de securitate energetică pentru Europa”, generând astfel miliarde de euro pe an. Greenpeace contestă însă beneficiile acestui proiect, susținând că impactul climatic este subestimat și că companiile implicate vor deveni cei mai mari poluatori din țară. În replică, Romgaz afirmă că proiectul respectă legislația în vigoare și va contribui la securitatea energetică națională.
Procesele intentate de Greenpeace
În ultimele 12 luni, Greenpeace a inițiat șase acțiuni legale menite să anuleze sau să suspende diverse acte administrative asociate proiectului Neptun Deep. Reprezentanții organizației sunt optimiști că, în cele din urmă, instanța va decide în favoarea lor, deși până acum au pierdut două dintre procesele respective. Aceasta a condus la decizia Romgaz de a deschide un nou proces pentru dizolvarea Greenpeace, acțiune pe care organizația o consideră un „abuz”.
Decizia instanței și implicațiile financiare
În ianuarie 2025, Greenpeace a suferit o înfrângere în instanță, când a solicitat suspendarea Acordului de Mediu ce susține proiectul Neptun Deep. Judecătorul a concluzionat că nu au fost găsite viciile de legalitate necesare pentru o astfel de măsură și a decis că cererea este neîntemeiată. De asemenea, Greenpeace a fost obligată să plătească cheltuieli de judecată totalizând 300.000 de lei, împărțite între Romgaz și OMV.
Reacția Greenpeace și perspectivele viitoare
Reprezentantul Greenpeace, Vlad Cătună, a declarat că organizația respectă decizia instanței, însă a etichetat procesul ca fiind un exemplu de SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), având ca scop intimidarea și defăimarea. Această hotărâre a devenit definitivă, deoarece Greenpeace nu a formulat apel. Romgaz a solicitat executorului judecătoresc să recupereze cheltuielile de judecată de la Greenpeace, însă organizația nu dispune de active sau conturi bancare, conform afirmațiilor Romgaz.
Scandalul continuă să capteze atenția publicului și a autorităților, cu implicații semnificative pentru viitorul proiectului Neptun Deep și pentru relația dintre organizațiile de mediu și companiile de stat.
Romgaz solicită instanței dizolvarea Greenpeace
O serie de neclarități juridice au apărut în urma cererii de chemare în judecată depusă de Greenpeace, în contextul în care instanța a decis ca organizația să plătească suma de 300.000 de lei către Romgaz și OMV. Greenpeace s-a identificat în proces doar printr-un cod CIF (37026417). Conform avocatului Daniel Moreanu, expert independent, acest cod CIF nu reprezintă un identificator unic pentru organizații non-guvernamentale, așa cum este CNP-ul pentru persoanele fizice, ci este utilizat în relația cu ANAF. Identificatorul unic al unei ONG este stabilit de instanță la momentul înființării. Astfel, Greenpeace are ca identificator numărul 1027/B/2007, conform registrului național.
La finalul procesului, judecătorul a obligat Greenpeace, care s-a identificat inițial prin acel CIF, să suporte cheltuielile de judecată. Executorul judecătoresc angajat de Romgaz a încercat să recupereze suma datorată folosind exclusiv codul CIF pentru a identifica organizația. Verificările efectuate asupra acestui cod au dus la concluzia că Greenpeace nu deține „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nu are nici „un cont deschis la unitățile bancare”, fiind astfel considerată „insolvabilă”, ceea ce a dus la propunerea de dizolvare.
Confuzie în identificarea organizației
Avocatul Daniel Moreanu a subliniat că hotărârea judecătorească prin care Greenpeace a fost obligată să achite cheltuielile de judecată nu a identificat corect partea în cauză. Această confuzie a stat la baza întregii spețe. Greenpeace a fost asociată cu CIF-ul 37026417, care aparent nu are bunuri și este insolvabil, fără a fi corect identificată prin actul de înființare al ONG-ului. Romgaz nu are intenția de a desființa acest CIF, ci de a dizolva întreaga organizație, având în vedere numărul din registrul național. Dacă acțiunea de dizolvare va fi admisă, fără o identificare corectă, efectele nu vor fi cele dorite.
În plus, executorul judecătoresc a descoperit că Greenpeace mai are un alt cod CIF, 22747989, care este asociat cu conturi bancare și prin care sunt primite donațiile organizației. Aceasta a condus Romgaz să susțină că există „două” entități Greenpeace distincte din punct de vedere juridic: cea cu codul CIF 37026417, considerată a fi un „paravan” pentru procese, și cea cu codul CIF 22747989, care funcționează normal.
Reacția Greenpeace
Vlad Cătună, coordonatorul campaniilor Greenpeace, a explicat că, într-adevăr, există două coduri CIF, deoarece unul dintre ele (37026417) este utilizat pentru achiziții în interiorul Uniunii Europene. Cu toate acestea, el a subliniat că ambele coduri se referă la aceeași persoană juridică. De asemenea, Cătună a menționat că, în cadrul hotărârii judecătorești, Greenpeace a solicitat cheltuieli de judecată în valoare de aproximativ 70.000 de lei, ceea ce ridică întrebări suplimentare în această situație complexă.
Controversă privind cheltuielile de judecată ale Greenpeace
Avocatul Daniel Moreanu a ridicat o întrebare pertinentă în legătură cu modul în care Greenpeace a achitat cheltuielile de judecată solicitate de Romgaz în cadrul unui dosar, având în vedere că organizația nu pare să dețină un cont bancar asociat cifrului său de înregistrare fiscală (CIF) 37026417. „Cum poate o entitate să desfășoare activități fără un cont bancar?” a subliniat Moreanu, exprimându-și suspiciunea cu privire la lipsa conturilor bancare pentru acest CIF.
Un alt aspect important adus în discuție de avocat este faptul că, conform verificărilor efectuate pe site-ul ANAF, cele două CIF-uri menționate nu sunt înregistrate ca „plătitoare de TVA”. Moreanu a explicat că unele entități din România care nu sunt plătitoare de TVA obțin un al doilea CIF pentru a putea deduce TVA pentru achiziții intracomunitare sau pentru a beneficia de un TVA redus. „Toate aceste informații sugerează că au fost inițiate procese pe baza unui CIF insolvabil și fără cont bancar, ceea ce face imposibilă executarea silită a cheltuielilor de judecată”, a adaugat avocatul.
Reacția Greenpeace la acuzații
Referitor la prima întrebare ridicată de avocat, reprezentantul Greenpeace a explicat că introducerea codului CIF 37026417 în cererile de chemare în judecată a fost o „eroare” a avocaților, care a fost corectată ulterior. „Greenpeace este un ONG care desfășoară activități non-profit și nu se încadrează în sfera TVA. Organizațiile plătitoare de TVA sunt cele care au activități economice. CIF-ul intracomunitar este utilizat în contabilitate pentru a evita plata TVA pentru servicii primite de la furnizori din alte state membre, conform legislației privind dubla impunere”, a explicat organizația.
Implicarea statului în cazul Greenpeace
Cazul Greenpeace este un exemplu de proces tip SLAPP, care ridică probleme importante legate de libertatea presei și a societății civile de a sesiza diverse chestiuni. De exemplu, Context.ro a câștigat recent un proces de acest tip împotriva unui om de afaceri care a solicitat 3 milioane de euro pentru a împiedica jurnaliștii să scrie despre afacerile sale. De asemenea, Asociația Salvați Bucureștiul a obținut o victorie în instanță împotriva unui dezvoltator imobiliar care ceruse dizolvarea organizației din lipsă de fonduri pentru a acoperi cheltuielile de judecată din alte procese.
În cadrul conflictului Greenpeace-Romgaz referitor la proiectul Neptun Deep, organizația a inițiat șase procese doar în ultimul an. În două dintre acestea, Romgaz și OMV au obținut câștig de cauză. „Este o luptă judiciară din care Greenpeace nu a ieșit câștigătoare, dar și-a asumat acest risc în momentul în care a ales să o înceapă”, a concluzionat avocatul Moreanu. „Faptul că Greenpeace nu a contestat cu recurs decizia instanței privind cheltuielile de judecată de 300.000 de lei sugerează că a considerat hotărârea ca fiind corectă și că nu are motive să conteste.”
Conflict Judiciar între Greenpeace și Romgaz
Greenpeace se află într-o dispută juridică cu Romgaz, în cadrul căreia organizația a solicitat cheltuieli de judecată. Instanța a emis o decizie în acest caz, care nu a fost contestată și, prin urmare, a devenit definitivă. Avocatul Daniel Moreanu a explicat că, deoarece cheltuielile de judecată nu pot fi executate, acest aspect se încadrează în prevederile legii care reglementează procedura de dizolvare. El a adăugat că, în acest context, nu există nimic neobișnuit.
În replică, Greenpeace a precizat că nu a formulat apel din motive strategice, concentrându-se pe alte acțiuni legale demarate împotriva Romgaz. De asemenea, Romgaz a declarat, într-un comunicat transmis recent, că Greenpeace are dreptul de a acționa în instanță, dar și obligația de a respecta legislația în vigoare. Compania a subliniat că ar trebui să existe o recunoaștere a dreptului Romgaz de a iniția acțiuni legale, similar cu cel al Greenpeace.
Romgaz a acuzat organizația de mediu că utilizează un paravan pentru a bloca proiecte și a iniția litigii, fără a suporta răspunderea pentru cheltuielile de judecată și prejudiciile cauzate. Următorul termen în procesul prin care Romgaz solicită dizolvarea Greenpeace este programat pentru 11 iunie. Reprezentanții organizației au declarat că nu au temeri în legătură cu rezultatul acestui proces.
Până în prezent, Romgaz nu a oferit detalii suplimentare referitoare la această situație, în afară de comunicatul de presă emis săptămâna trecută.
