Critica lui Marius Lulea la adresa declarațiilor președintelui României
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a exprimat critici severe într-o conferință de presă, referindu-se la declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, cu privire la propunerea de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Lulea a subliniat că România susține această propunere în interesul său, dar a contestat realismul acesteia.
„Probabil că stă foarte prost cu matematica, pentru că 5% din PIB înseamnă 16-17 miliarde de euro,” a afirmat Lulea, subliniind că industria de apărare a României este puțin probabil să depășească un miliard de euro. El a adăugat că banii alocați în acest mod ar putea duce la împrumuturi care ar agrava datoria națională, în loc să fie investite în dezvoltarea unei industrii naționale de apărare.
Necesitatea unui plan de securitate integrat
Lulea a continuat să susțină că România nu dispune de resursele economice necesare pentru a crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB, afirmând că nici măcar 3% nu pot fi atinse. „Este esențial să avem un plan de securitate integrat, care să cuprindă nu doar forțele armate, ci și industria noastră de apărare. În caz de conflict, 20-30-40 de avioane nu ne vor ajuta deloc,” a spus el, făcând referire la situația din Ucraina, unde soldații se confruntă cu dificultăți în a menține linia frontului din lipsă de resurse.
Îngrijorări privind relațiile cu Administrația Trump
Marius Lulea a ridicat și problema relațiilor dintre România și Administrația Trump, menționând că Nicușor Dan ar trebui să divulge detalii despre discuțiile purtate cu fostul președinte american. „Ar trebui să ne spună ce a discutat cu Donald Trump sau cu Administrația sa. Am aflat din surse publice că Administrația Trump refuză să se întâlnească cu președintele actual al României, ceea ce este alarmant, având în vedere că Statele Unite sunt principalul nostru partener de securitate,” a declarat Lulea.
Discuția telefonică dintre Nicușor Dan și Donald Trump a avut loc pe 27 mai, dar detalii suplimentare rămân necunoscute. Această situație alimenta îngrijorările legate de poziția României în contextul alianțelor internaționale.
