Majorarea alocărilor bugetare pentru educație, sprijinită de majoritatea românilor
Conform unui sondaj recent realizat de Informat.ro în colaborare cu INSCOP Research, peste 82% dintre români susțin necesitatea creșterii alocării bugetare în sectorul educației. Studiul a fost efectuat în perioada 20-26 iunie și relevă o conștientizare crescută a importanței investițiilor în educație pentru dezvoltarea pe termen lung a societății.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că educația este văzută ca fundamentul celorlalte politici publice, având o prioritate semnificativă în percepția cetățenilor. „Aceasta nu este doar o chestiune de rațiune practică, ci și o soluție sistemică pentru problemele structurale ale societății românești”, a declarat Ștefureac. De asemenea, el a menționat că tensiunea dintre sprijinul teoretic pentru asistența socială și tendințele de tăiere a fondurilor în acest domeniu reflectă o criză de încredere în eficiența redistribuirii, generând percepții negative legate de inechitate și lipsa de transparență în gestionarea fondurilor sociale.
Prioritățile cetățenilor în cheltuielile publice
Barometrul a evidențiat o preferință a cetățenilor pentru o abordare „umanistă și funcțională” în ceea ce privește cheltuielile publice. Astfel, românii favorizează domeniile care promit o dezvoltare sustenabilă și îmbunătățirea calității vieții, în timp ce sectoarele percepute ca ineficiente sau opace sunt sancționate simbolic. Totodată, percepția populației sugerează o necunoaștere a alocărilor bugetare reale, exemplificată prin subfinanțarea politicii externe, un domeniu crucial în contextul internațional actual.
Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice, a afirmat că datele din acest sondaj confirmă cercetările anterioare care sugerează că românii nu resping ideea unui stat activ și investitor. Aceștia susțin majorarea alocărilor bugetare pentru educație, sănătate și agricultură, considerând aceste domenii esențiale pentru binele comun.
Cheltuieli publice: Educație, sănătate și agricultură pe primul loc
Educația, sănătatea și agricultura sunt domeniile în care românii consideră că ar trebui să se concentreze majoritatea cheltuielilor publice. În contrast, asistența socială, politica externă și ordinea publică sunt văzute ca domenii unde bugetul ar trebui să fie redus.
Educație
Un procent de 5.9% dintre respondenți consideră că alocarea bugetară pentru educație ar trebui să scadă, în timp ce 10.6% cred că aceasta ar trebui să rămână constantă. Totuși, 82.6% susțin că bugetul pentru educație ar trebui să crească. Categoriile de persoane cu studii superioare și locuitorii din mediul urban sunt cele care pledează cel mai puternic pentru majorarea cheltuielilor în acest sector.
Sănătate
În ceea ce privește domeniul sănătății, 11.3% dintre români consideră că bugetul ar trebui să scadă, 12.4% că ar trebui să fie menținut, iar 74.7% sunt de părere că alocările ar trebui să crească. Ponderea răspunsurilor de tip non-răspuns este de 1.6%.
Aceste rezultate subliniază o tendință clară în rândul populației de a prioritiza domeniile esențiale pentru dezvoltarea societății și bunăstarea generală.
Opinile Românilor cu Privire la Cheltuielile Publice
Conform unui sondaj recent, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București, precum și din alte zone urbane mari, sunt cele mai înclinate să susțină creșterea cheltuielilor publice pentru Sănătate. Aceasta evidențiază o preocupare crescută față de serviciile medicale în rândul acestor categorii de populație.
Agricultură
În ceea ce privește domeniul agriculturii, 8% dintre respondenți consideră că cheltuielile publice ar trebui reduse, 17% susțin menținerea lor la același nivel, iar 74.1% opiniază că acestea ar trebui să crească. Doar 1% nu au o părere clară. Printre cei care sprijină o majorare a acestor cheltuieli se numără votanții PSD, PNL și USR, precum și persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din mediul urban.
Cultură
În domeniul culturii, 8.6% dintre cei chestionați cred că bugetul ar trebui să scadă, 26.9% consideră că ar trebui să rămână neschimbat, iar 63% susțin o creștere a cheltuielilor. Ponderea celor care nu au răspuns este de 1.4%. Susținerea pentru majorarea bugetului cultural provine în special din partea votanților USR, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din orașe.
Cercetare și Inovare
În domeniul cercetării și inovării, 9.2% dintre respondenți consideră că cheltuielile ar trebui reduse, 26% să rămână la același nivel, iar 61.1% sunt în favoarea creșterii. 3.8% nu au o opinie clară. Susținători ai creșterii cheltuielilor în acest domeniu sunt votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și cei de peste 60 de ani, în special din mediul urban.
Protecția Mediului
Referitor la protecția mediului, 10.9% dintre respondenți consideră că bugetul ar trebui să scadă, 26.7% să rămână constant, iar 60.3% să crească. 2.1% nu știu sau nu răspund. Nu se observă variații semnificative în opinie în funcție de categoriile socio-demografice analizate.
Apărare Națională
În domeniul apărării naționale, 11.6% dintre respondenți cred că bugetul ar trebui redus, 26.4% să rămână la fel, iar 60.2% susțin o creștere. Ponderea celor care nu au o opinie este de 1.8%. Susținătorii majorării bugetului de apărare sunt votanții PSD, PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașele mari.
Lucrări Publice
În ceea ce privește lucrările publice, 12.4% dintre respondenți consideră că sumele alocate ar trebui să scadă, 28.4% să rămână la același nivel, iar 55.5% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%. Nu există variații semnificative în rândul categoriilor socio-demografice în ceea ce privește opinia față de cheltuielile pentru lucrările publice.
Transporturi
Referitor la transporturi, 13.5% dintre respondenți consideră că bugetul ar trebui redus, 31.5% să rămână constant, iar 52.8% să crească. 2.3% nu au o opinie clară. Majoritatea celor care susțin creșterea cheltuielilor publice în acest domeniu sunt votanții USR, persoanele cu educație medie sau superioară și locuitorii din orașe.
Asistență Socială
În domeniul asistenței sociale, 25.4% dintre români consideră că alocarea bugetară ar trebui să scadă, 26.7% să rămână la același nivel, iar 44.8% să crească. 3.1% nu știu sau nu răspund. Susținerea pentru creșterea cheltuielilor în acest sector provine în special din partea votanților PNL și locuitorilor din București.
Ordine Publică
În ceea ce privește bugetul pentru ordine publică, 15.9% dintre respondenți consideră că ar trebui să scadă, 37.4% să rămână constant, iar 43.9% să crească. 2.8% nu au o opinie clară. Susținerea pentru majorarea cheltuielilor în acest domeniu provine în special din partea votanților PSD, femeilor, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din București.
Concluzie
Aceste date subliniază diversele perspective ale populației române referitoare la cheltuielile publice, fiecare domeniu având susținători și critici, în funcție de contextul socio-demografic.
Opinii privind bugetul pentru politica externă
Conform unui sondaj recent, opiniile românilor cu privire la alocarea bugetară pentru politica externă sunt variate. Un procent de 36.5% dintre respondenți consideră că bugetul ar trebui să rămână constant, în timp ce 31.4% susțin o creștere a cheltuielilor în acest domeniu. De asemenea, 8.2% dintre participanți nu au oferit un răspuns clar la această întrebare.
Grupuri favorabile creșterii cheltuielilor
Printre cei care se pronunță în favoarea majorării cheltuielilor publice pentru politica externă se numără votanții Partidului Național Liberal (PNL) și ai Uniunii Salvați România (USR), precum și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și tinerii sub 30 de ani.
Metodologia sondajului
Datele prezentate au fost colectate în perioada 20-26 iunie 2025, prin intermediul unui chestionar administrat telefonic, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost format din 1150 de persoane, selectate astfel încât să fie reprezentative pentru populația neinstituționalizată a României, având vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, cu un grad de încredere de 95%.
