Explicațiile Ministrului Apărării privind drona rusească intrată în spațiul aerian românesc
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a oferit detalii despre incidentul recent în care o dronă rusească a penetrat spațiul aerian al României, trecând prin trei județe înainte de a se prăbuși în Vaslui. Această situație a stârnit îngrijorare printre autorități și populație.
Complexitatea interceptării dronei rusești
Într-o discuție cu jurnaliștii de la Antena 3 CNN, Moșteanu a explicat motivele pentru care piloții germani implicați în misiunea de poliție aeriană nu au reușit să doboare drona. El a subliniat provocările tehnice și procedurale cu care s-au confruntat aceștia.
„Am discutat cu piloții germani care au participat la misiune și mi-au explicat cât de dificil este să identifici o dronă pe radar, să te asiguri că este ținta corectă și să lansezi o rachetă în siguranță”, a afirmat ministrul. Această situație nu este unică pentru România, având în vedere că și alte state, precum Polonia, se confruntă cu probleme similare.
Aspecte legale și proceduri pentru doborârea dronelor
Ionuț Moșteanu a clarificat cadrul legal care reglementează acțiunile de interceptare a dronelor. Potrivit acestuia, există un ordin ministerial care stipulează că aprobarea pentru doborârea unei drone trebuie să fie dată de comandantul operațiunii respective.
„De când am preluat conducerea ministerului, am implementat un ordin care permite comandantului operațiunii să decidă asupra doborârii dronelor care intră în spațiul aerian. Piloții au avut, în această situație, aprobarea necesară”, a adăugat Moșteanu, subliniind că nu este nevoie de o aprobată politică pentru acest tip de acțiuni.
Provocările tehnice întâmpinate de piloți
Ministrul Apărării a evidențiat dificultățile întâmpinate de piloți în încercarea de a intercepta drona. Aceștia nu au reușit să fixeze drona pe radarul necesar pentru a lansa rachetele, ceea ce a dus la imposibilitatea de a efectua o interceptare sigură.
„Din păcate, nu au reușit să o prindă pe radar, iar acest lucru a complicat situația. Era esențial să se asigure că ținta identificată este, într-adevăr, drona, și nu un alt obiect, cum ar fi o clădire sau o turbină eoliană”, a explicat Moșteanu.
Îmbunătățirea capabilităților de apărare antiaeriană
În urma acestui incident, Ionuț Moșteanu a anunțat că România lucrează la consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană. El a menționat că se află în discuții cu partenerii americani pentru a implementa un nou sistem de apărare, similar celui folosit cu succes în Ucraina.
„Generalul Donahue a anunțat că sistemul primit de la Armata Americană va deveni operațional în curând, ceea ce ne va spori capacitățile de apărare”, a declarat ministrul.
Incidentul dronei rusești în România
Pe 25 noiembrie 2025, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc, fiind detectată de radarele Ministerului Apărării Naționale. Drona a traversat zona dintre județele Tulcea și Galați, iar la ora 06:28, două aeronave Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu pentru a monitoriza situația.
Drona a parcurs o distanță de aproximativ 8 km, fiind observată de la Vâlcov (Ucraina) până la Chilia Veche (Tulcea). La ora 06:55, a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru județul Tulcea, alertând populația despre incident.
Drona găsită prăbușită în Vaslui
La finalul urmăririi, drona rusească a fost găsită prăbușită în localitatea Puiești, județul Vaslui, într-un copac, la o distanță de aproximativ 100 de metri de o locuință. Aceasta era construită din materiale ușoare și era echipată cu un motor pe benzină, neavând la bord încărcătură explozivă.
În urma incidentului, autoritățile locale, inclusiv polițiști, jandarmi și specialiști ai armatei, au intervenit pentru a asigura securitatea zonei și a investiga situația. Piloții aeronavelor F-16 care au monitorizat drona au avut aprobarea de a o doborî, însă din motive tehnice acest lucru nu a fost posibil.
Provocările în apărarea aeriană românească
Incidentul recent subliniază necesitatea unei evaluări continue a capabilităților de apărare aeriană ale României în contextul tensiunilor regionale și al amenințărilor emergente.
Redacția
