Incidentul cu drona în spațiul aerian românesc
Ionuț Moșteanu a discutat, duminică seara, la Digi24, despre acțiunile piloților de F-16 care au fost implicați în interceptarea unei drone în spațiul aerian românesc. El a subliniat că este ușor să critici din confortul canapelei, spunând „hai să tragem cu tunul de bord”, însă realitatea este mult mai complexă. Moșteanu a explicat că ar trebui să se înțeleagă dificultatea de a trage cu un tun de 20 mm, care poate lansa 100 de proiectile pe secundă, fiecare având o rază de acțiune de 5 km, sau de a folosi rachete care pot rata ținta.
„Ne place sau nu, cred că va trebui să ne obișnuim cu astfel de evenimente”, a declarat el, considerând că aceste incursiuni ale dronelor în România și Polonia reprezintă un test din partea lui Putin pentru NATO.
Detalii despre misiune
„Astăzi am oferit mai multe informații, deoarece am așteptat raportul misiunii și am discutat cu colegii, inclusiv cu un pilot implicat în operațiune. Majoritatea informațiilor sunt deja disponibile publicului. Drona a pătruns în spațiul nostru aerian și noi am avut două avioane în zbor. După identificarea vizuală a dronei Shahed, avioanele au primit autorizarea de a o doborî de la comandantul militar al operațiunii. De la acel moment, decizia a fost în mâinile piloților și ale comandantului militar, deoarece contactul vizual permanent cu drona nu a fost posibil”, a explicat Moșteanu.
El a menționat că avioanele de vânătoare și dronele sunt foarte diferite, una fiind mică și zburând la altitudine joasă, având o amprentă radar mai mică, iar cealaltă fiind un F-16, care zboară mai sus și cu viteză mai mare. Piloții au pierdut contactul atât vizual, cât și pe radar de mai multe ori, și, deși au avut contact direct în anumite momente, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.
Întrebări despre siguranța populației
Întrebat dacă incidentul a reprezentat un pericol pentru populație, ministrul Apărării a afirmat: „Am încredere în piloți și în comandanții misiunii”. Moșteanu a adăugat că este simplu să judeci din exterior, dar deciziile în astfel de situații trebuie să fie luate de cei care sunt direct implicați în operațiuni. „Este dificil să evaluăm de la distanță. E simplu să spunem că apăsăm butoane și tragem în toate direcțiile, dar responsabilitatea acestor decizii revine celor care se află în misiune”, a concluzionat el.
Moșteanu a mai menționat că drona care a intrat în România a fost considerată provocatoare, similară cu cea observată în Polonia.
Dezbateri privind doborârea dronelor în România
Recent, a avut loc o discuție intensă în legătură cu motivele pentru care România nu doboară dronele care intră în spațiul său aerian, având în vedere că acestea continuă să se deplaseze spre Ucraina, unde pot provoca victime omenești. Ionuț Moșteanu a afirmat: „Dacă au încărcătură, fac victime omenești”. El a subliniat că este foarte probabil ca drona observată să fi fost utilizată în scopuri provocatoare, asemănătoare cu cele din Polonia, și că aceasta nu ar fi avut încărcătură explozivă.
Moșteanu a adăugat că Ucraina dispune de un sistem de apărare antiaeriană extrem de eficient, care de trei ani se confruntă cu atacuri repetate din partea dronelor. „Ucraina are o capacitate remarcabilă de a se apăra împotriva acestor amenințări”, a explicat el, menționând că, în incidentul recent din Polonia, din cele 19-20 de drone, doar patru au fost doborâte. De asemenea, a amintit un atac din partea Rusiei, în care au fost lansate aproximativ 800 de drone, din care Ucraina a reușit să distrugă 750.
Incursiuni ale dronelor și testarea NATO
Când a fost întrebat dacă Vladimir Putin folosește aceste incursiuni pentru a testa reacția NATO, Moșteanu a confirmat: „Da, este singura explicație solidă”. El a subliniat importanța analizării evenimentelor recente și a anticipat că astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente. „Ne place sau nu, va trebui să ne obișnuim cu ele”, a adăugat el.
Moșteanu a menționat că, în ciuda speranțelor pentru o pace între Ucraina și Rusia, provocările în regiunea Mării Negre vor continua. „Evaluarea mea este că, pe de o parte, va trebui să ne adaptăm la aceste provocări, iar pe de altă parte, să le descurajăm prin coordonare eficientă cu aliații și prin continuarea echipării forțelor noastre”, a explicat el.
Reuniunea CSAT pentru reglementarea intervențiilor aeriene
Ionuț Moșteanu a anunțat că Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se va reuni în următoarele două-trei săptămâni pentru a aproba reglementări referitoare la intervenția în cazul aeronavelor cu pilot. În prezent, legislația stipulează că ordinul de doborâre a unei aeronave cu pilot este emis de ministrul Apărării.
„Avem un cadru legal bine stabilit. Legea a fost promulgată pe 19 mai. Imediat după preluarea funcției, pe 4 iulie, am semnat un ordin prin care am delegat autoritatea de a da comanda de doborâre a dronelor unui comandant militar al misiunii”, a explicat Moșteanu, adăugând că acest ordin conține mai multe detalii importante, dar este clasificat. „Comanda este de natură militară și a fost instituționalizată din 4 iulie”, a concluzionat el.
Decizii CSAT privind aeronavele cu pilot
Legea stipulează că Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) trebuie să aprobe o listă de persoane împuternicite să comande acțiuni în caz de amenințări aeriene. În prezent, pe masa CSAT se află normele referitoare la gestionarea cazurilor de aeronave cu pilot, care au fost finalizate în august și avizate de toate instituțiile competente.
Ministrul Apărării a subliniat că, până la adoptarea noilor reglementări, autorizarea doborârii unei aeronave va continua să fie în mâinile ministrului, conform legislației vechi. Această situație ar putea dura încă 2-3 săptămâni, iar în anumite condiții, ar putea rămâne o decizie politică.
Implicarea deciziilor politice în acțiunile aeriene
Ministrul a explicat că deciziile de a doborî un avion cu pilot care nu răspunde la somații sunt influențate de factori civili și politici, o practică începută după atacurile din 11 septembrie. Acest lucru complică procesul decizional, în special în cazul aeronavelor cu pilot.
În ceea ce privește dronelor, ministrul a afirmat că situația este mult mai simplă din punct de vedere legal, având în vedere că legislația este deja în vigoare și detaliată din 4 iulie, la zece zile după numirea sa în funcție.
Colaborarea cu Ucraina pentru producția de drone
Când a fost întrebat despre posibilitatea de a urma modelul polonez pentru producerea de drone în colaborare cu Ucraina, ministrul a recunoscut importanța economică a acestei discuții. A subliniat că și în războiul din Ucraina, provocările de costuri legate de interceptarea dronelor au fost semnificative, iar soluțiile rapide și inovatoare au fost esențiale.
Ministrul a menționat că a discutat despre acest subiect cu oficiali ucraineni și a vizitat mai multe fabrici de drone, exprimând disponibilitatea României de a colabora pentru fabricarea dronelor ucrainene pe teritoriul românesc.
Proiecte eligibile pe programul SAFE
Moșteanu a menționat că acest tip de proiect se încadrează în programul SAFE. Este așteptată o conferință de follow-up cu partenerii ucraineni în perioada următoare, cu scopul de a avansa procedura de colaborare. Ministrul a subliniat necesitatea de a acționa rapid și de a finaliza un contract pentru producția de drone până la sfârșitul anului.
