Finanțare pentru Via Transilvanica din Granturile SEE și Norvegiene
Via Transilvanica ar putea beneficia de o finanțare estimată între 6 și 7 milioane de euro din cadrul Granturilor Spațiului Economic European și Norvegiene pentru perioada 2021-2028, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Acesta a subliniat importanța amenajării corespunzătoare a acestui traseu turistic emblematic.
Valoarea totală a granturilor
Ministrul a menționat că suma totală a granturilor SEE și Norvegiene se ridică la 600 de milioane de euro, destinate să completeze finanțările mai mari pe care România le primește. Este necesară o cofinanțare de 15% din partea statului român pentru a accesa aceste fonduri.
„Totalul finanțării este de 600 de milioane de euro, iar România se află într-o oarecare întârziere. Aceste fonduri sunt legate de perspectiva anului 2021, iar recent am reușit să reluăm discuțiile cu Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, având o întâlnire la Bruxelles unde am convenit asupra principalelor linii de finanțare pentru domenii esențiale pentru România”, a declarat Pîslaru.
Domeniile de finanțare
Printre domeniile vizate se numără tranziția verde, dezvoltarea locală, justiția și afacerile interne, cultura, precum și proiectele bilaterale destinate creșterii capacității administrative. Aceste inițiative au rolul de a testa și de a sprijini alte finanțări mai mari, având în vedere că vorbim despre o sumă semnificativă.
Proiecte inovative
Proiectele care vor beneficia de granturile SEE și Norvegiene sunt considerate deosebit de valoroase. Printre ele se numără Via Transilvanica și inițiativele de turism lent în Deltă. „Avem inițiative remarcabile, cum ar fi conceptul M100, care vizează atingerea neutralității climatice în orașe. De asemenea, ne axăm pe dezvoltarea locală în segmente de vulnerabilitate, cum ar fi intervențiile pentru comunitatea romă și planificarea familială”, a explicat ministrul.
Aceste proiecte, care nu au fost complet abordate în cadrul programului de Coeziune, sunt acum binevenite, întrucât unele inițiative din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au fost finalizate. Pîslaru a confirmat că se află în negocieri pentru ca Via Transilvanica să primească finanțare, având în vedere recunoașterea internațională a acestui circuit pedestru.
În concluzie, România are ocazia de a se lăuda cu proiecte inovatoare și valoroase care pot aduce beneficii semnificative comunităților locale și pot sprijini turismul sustenabil.
Finanțare pentru Via Transilvanica
Șeful Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a declarat că se va lupta pentru a obține finanțare pentru Via Transilvanica, un proiect emblematic care contribuie la conectarea României și la crearea unui țesut social. Potrivit acestuia, proiectul reunește oameni din peste 400 de unități administrativ-teritoriale sub un concept comun: unirea României.
Evoluția proiectului
Via Transilvanica s-a dezvoltat în principal prin eforturi de voluntariat, evoluând de la o inițiativă de activism la o comunitate organizată. Proiectul oferă oportunități antreprenorilor locali să își valorifice produsele, cum ar fi mâncarea și cazarea pentru turiști. Această inițiativă a atras deja sute de mii de vizitatori, inclusiv un număr crescut de turiști străini, ceea ce reprezintă o sursă de mândrie pentru România.
Finanțarea și implementarea
Deși statul român nu a finanțat niciodată acest proiect, ministrul a subliniat că este important ca finanțările să nu interfereze cu conceptul grassroots al inițiativei. În acest sens, fondurile norvegiene sunt considerate o soluție ideală pentru amenajarea rutei, care va include echipamente și puncte de vizitare.
Proiectul educațional
Planurile includ crearea unui centru de vizitare la Tășuleasa Social, menit să servească drept punct educațional privind spiritul comunitar. Aceasta va oferi oportunități pentru copii de a descoperi ruta care se întinde de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, având o lungime de 1.600 de kilometri. Se preconizează extinderea rutei și în alte regiuni, cum ar fi dinspre Satu Mare către Dobrogea.
Valoarea finanțării
Ministrul a menționat că suma estimată pentru finanțare se ridică la aproximativ 6-7 milioane de euro, ceea ce ar reprezenta prima finanțare publică semnificativă dedicată dezvoltării acestui proiect. Chiar dacă suma nu este foarte mare, succesul inițiativei este esențial pentru viitorul său. De asemenea, se speră într-o colaborare fructuoasă cu partenerii din Norvegia, care au experiență în proiecte similare.
Promovarea rutelor pedestre și turismului lent în Delta Dunării
În contextul dezvoltării turismului, rutele pedestre au devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare, chiar dacă nu toate țările au aceeași abordare în ceea ce privește coeziunea comunității. Totuși, aceste rute sunt recunoscute ca având un potențial semnificativ de atracție, datorită apetitului crescut pentru activitățile în aer liber.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat entuziasmul său pentru inițiativele de acest tip, afirmând că este dedicat sprijinirii proiectelor care promovează turismul sustenabil.
Proiectul turismului lent inspirat de Ivan Patzaichin
Referitor la inițiativa de turism lent în Delta Dunării, Pîslaru a evidențiat că aceasta se bazează pe conceptele promovate de cunoscutul sportiv Ivan Patzaichin. Proiectul include dezvoltarea unor centre de vizitare care să încurajeze o formă de turism mai relaxată, fără utilizarea ambarcațiunilor rapide, și care să respecte mediul natural.
„Proiectul din Delta este fabulos, având la bază idei pe care Ivan Patzaichin le-a avut de multă vreme. Sperăm să vedem aceste concepte implementate, cu trasee amenajate care să promoveze educația, cultura și gastronomia locală, îmbinând astfel experiența turistică cu respectul față de habitatul excepțional din Deltă”, a adăugat Pîslaru.
Interviul complet cu ministrul va fi difuzat marți, oferind mai multe detalii despre viziunea și planurile pentru dezvoltarea turismului în această regiune vibrantă.