Dragoș Pîslaru: PNRR-ul României și Provocările Tensionate cu Comisia Europeană
Dragoș Pîslaru a declarat că la preluarea mandatului la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a întâmpinat un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu întârzieri semnificative. Relația cu Comisia Europeană era extrem de tensionată, deoarece România nu reușea să își asume aceste întârzieri, precum și eșecul unor achiziții publice importante pentru proiectele de infrastructură.
Provocările Supracontractării
Ministrul a explicat că a fost necesară eliminarea unui fenomen complex și dăunător denumit supracontractare. Astfel, dintr-un PNRR inițial de 28,5 miliarde de euro, s-au realizat contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro, fără a exista o bază solidă care să susțină aceste proiecte, în afară de bugetul național.
„Am găsit un PNRR întârziat. Relația cu Comisia Europeană era tensionată, deoarece România nu era pregătită să își asume întârzierile și eșecurile în achiziții publice. A fost o așteptare reciprocă: Comisia aștepta de la noi o clarificare, iar noi așteptam indicații din partea Comisiei”, a subliniat Pîslaru.
Prioritățile și Schimbările Aducătoare de Responsabilitate
Ministrul a evidențiat că a adus o schimbare de paradigmă prin asumarea responsabilității și onestitate. „Prioritatea noastră este să ne concentrăm pe fondurile nerambursabile și să ne asigurăm că obținem toți banii disponibili, 13,5 miliarde pe zona nerambursabilă, iar împrumuturile să fie gestionate cu prudență”, a adăugat el.
Implicarea Altora și Situația Între Statele Membre
Pîslaru a menționat că, după un preacord cu Comisia Europeană, România a reușit să depună cereri pentru întreaga sumă de granturi, respectiv 13,5 miliarde, și aproximativ 8 miliarde pentru împrumuturi, totalizând astfel 21,5 miliarde. De asemenea, a observat că mai multe state membre au renunțat la împrumuturi, inclusiv România.
„Există și alte state membre care au întârzieri în implementarea PNRR-ului. Unele dintre acestea nu au depus cererea de plată a IV-a, având o situație similară cu cea a României”, a explicat Pîslaru.
Clarificări și Proiecte Implementabile
Conform ministrului, o problemă importantă în România a fost neclaritatea în ceea ce privește proiectele specifice din PNRR. „Am rezolvat această problemă legată de ce investiții și componente rămân în PNRR și sunt implementabile până pe 31 august 2026, având deja o înțelegere cu Comisia Europeană privind suma de bani pe care putem conta”, a adăugat el.
A urmat luna august, crucială pentru eliminarea supracontractării, un fenomen complicat și dăunător. Pe un PNRR inițial de 28,5 miliarde de euro, au fost create contracte de finanțare pe 47,4 miliarde de euro, ceea ce a necesitat o gestionare atentă și responsabilă a resurselor disponibile.
Problemele implementării proiectelor promise
În contextul actual, se observă că multe dintre proiectele anunțate în perioada preelectorală și electorală sunt în pericol de a nu fi realizate. Aceste inițiative, deși semnate prin contracte, rămân adesea doar pe hârtie, fără a avea o bază solidă de finanțare, în afară de bugetul național care ar putea să le susțină.
Conform unor analize recente, această situație reflectă o problemă sistemică în gestionarea proiectelor publice. Promisiunile abundente din campaniile electorale nu sunt întotdeauna urmate de acțiuni concrete, iar rezultatul este stagnarea multor inițiative esențiale pentru dezvoltarea comunităților.
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a transforma aceste angajamente în realitate, astfel încât să nu se piardă oportunitățile de investiții și progres.
