Într-un interviu difuzat marți seara la Antena 3, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a formulat acuzații dure împotriva lui Marcel Ciolacu, președintele PSD și contracandidatul său în cursa prezidențială. Geoană a adus în discuție afacerile desfășurate de Mihai Ciolacu, nepotul premierului, acuzându-l că beneficiază de contracte din fondurile PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru două firme, care, deși primesc sume semnificative, „nu au activitate concretă” și obțin doar un profit infim.
„Face afaceri cu statul de 20 milioane de euro din PNRR, deși are profit de 13 lei,” a declarat Geoană, referindu-se la afacerile nepotului lui Marcel Ciolacu, Mihai Ciolacu, căruia i-ar fi fost acordată finanțare fără un istoric de activitate. Comentariile sale vin pe fondul unor speculații și suspiciuni de favoritism în atribuirea fondurilor publice, iar acuzațiile lui Geoană amplifică și mai mult controversa cu privire la transparența în utilizarea acestor fonduri, destinate dezvoltării și recuperării economice post-pandemie a României.
Intrarea în Ministerul de Externe și acuzațiile de nepotism
Geoană a fost întrebat și despre începuturile sale profesionale, mai exact despre perioada în care a intrat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 1990, la scurt timp după Revoluție. Deși Geoană avea pregătire inginerească, el a explicat că a fost admis printr-un concurs deschis pentru postul de la MAE și că a urmat cursuri de Drept, ceea ce i-a permis să fie eligibil pentru poziția în diplomație. „Pentru că nu mă mulțumesc niciodată cu ceea ce știu. În 1988 am intrat al 3-lea la Drept, iar când, în martie 1990, s-a deschis primul concurs la Ministerul de Externe, am dat concurs,” a explicat el.
Când reporterul a contrazis declarația sa, susținând că Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că Geoană nu a susținut un concurs, acesta a reiterat că, potrivit amintirilor sale, concursul a avut loc în februarie 1990 și că nu a primit niciun sprijin din partea tatălui său, afirmând: „Am intrat pe treapta cea mai de jos, am urcat treaptă cu treaptă.”
Geoană, acuzații și speculații privind influența rusă
În discuțiile care au urmat, moderatorii au adus în prim-plan și o serie de speculații care au planat de-a lungul timpului asupra lui Mircea Geoană, în special cele referitoare la o potențială influență rusă asupra sa. Aceste suspiciuni au apărut mai ales în urma unor telegrame Wikileaks în care se menționa că oligarhii ruși ar fi încercat să influențeze politica energetică a României în favoarea conductei rusești South Stream, un proiect destinat să reducă dependența Europei de gazul transitat prin Ucraina. Întrebat dacă aceste speculații sunt justificate și dacă acestea sunt „datele unui om politic onest,” Geoană a răspuns: „Am lucrat 5 ani la vârful NATO. Dacă cineva crede că o funcție atât de importantă poate fi oferită fără o verificare amănunțită, nu înțelege. Acuzațiile au fost făcute de oameni care nu le-au putut dovedi.”
Totodată, Geoană a fost întrebat dacă fostul ambasador al Statelor Unite la București, Mark Gitenstein, a fost dezinformat atunci când a transmis acele informații prin canalele diplomatice, la care Geoană a răspuns: „Poate că ambasadorului Gitenstein îi turna cineva ceva în ureche,” minimalizând astfel sugestia că suspiciunile au avut o bază reală. În prezent, Mark Gitenstein ocupă funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană.
Întâlnirea cu Tal Hanan și acuzațiile de manipulare electorală
Într-o intervenție recentă, Elena Lasconi, membru marcant al USR, l-a interogat pe Geoană cu privire la o întâlnire pe care ar fi avut-o cu Tal Hanan, un individ controversat acuzat de coordonarea unei rețele de hackeri și ferme de troli care ar fi influențat alegerile în cel puțin 30 de țări. Întrebarea Lasconei a adus o notă de gravitate suplimentară în cadrul interviului, sugerând o potențială legătură a lui Geoană cu acțiuni de manipulare digitală în scop electoral.
Geoană a răspuns însă ferm: „Nu știu cine e domnul acesta. Eu cred că cine o sfătuiește (pe Lasconi), o sfătuiește greșit. Dacă a existat o întâlnire cu acest om, nu știu cine e și ce firmă e. Nu l-am întâlnit niciodată. Dacă există o fotografie, e foarte posibil să fie cu altcineva.” Totodată, Geoană a subliniat că aceste acuzații i se par fără fundament și că ar trebui să existe dovezi clare pentru a fi credibile: „Dacă ar arăta o probă, o dovadă, m-aș uita la ea. Nu l-am cunoscut niciodată.”
În final, el a legat această acuzație de fostul președinte Traian Băsescu, spunând că „Miroase a Petrov” – o referire la numele conspirativ al lui Băsescu din perioada în care ar fi colaborat cu Securitatea.
Tensiuni politice în contextul alegerilor
Aceste schimburi de replici au loc într-un moment de intensă competiție politică, cu alegerile prezidențiale din 2024 în prim-plan. Mircea Geoană se prezintă drept un candidat independent, încercând să se distanțeze de controversele asociate cu partidele politice tradiționale. Marcel Ciolacu, principalul său rival, este susținut de PSD și se confruntă la rândul său cu provocări interne și externe, într-un moment în care integritatea și transparența rămân teme principale pentru electoratul român.
Geoană a precizat că nu exclude discuții cu partidele politice de pe scena românească, însă va aștepta rezultatul alegerilor înainte de a lua o decizie. „Nu vreau să anticipez ce se va întâmpla în PSD dacă Marcel Ciolacu pierde și în PNL dacă Ciucă pierde. Voi discuta cu conducerile partidelor de la acel moment,” a subliniat el.
Rămâne de văzut dacă aceste acuzații reciproce și dezvăluirile privind afacerile familiei Ciolacu vor avea un impact semnificativ asupra campaniei electorale și asupra percepției publice cu privire la integritatea candidaților. Într-o perioadă de incertitudine politică, aceste atacuri vin să accentueze tensiunile din arena publică românească, în contextul unei campanii care se anunță intensă și plină de răsturnări de situație.
sursa foto: Facebook/ Mircea Geoană
