Anunț important de la Ministerul Apărării Naționale
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Palatul Cotroceni, că în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost extins cadrul metodologic pentru aplicarea legislației referitoare la doborârea dronelor și avioanelor militare cu pilot care încalcă spațiul aerian național. În astfel de situații, responsabilitatea decizională revine comandantului operațiunii, iar în cazul aeronavelor civile, decizia aparține ministrului.
Detalii despre proiectele discutate
„În cadrul acestei ședințe am analizat două proiecte esențiale, subsecvente aprobării legii 73 din 2025, care reglementează intervenția asupra aeronavelor neautorizate în spațiul aerian al României. Vreau să subliniez că acest proiect de lege a fost discutat, dezbătut și aprobat de Parlament în primăvara acestui an, devenind oficial pe 19 mai. La 10 zile după numirea mea ca ministru, am emis un ordin care stabilește procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor,” a explicat Moșteanu.
Cadru legal pentru protecția obiectivelor
Ministrul a adăugat că astăzi a fost completat cadrul legal cu metodologiile necesare pentru protecția obiectivelor vitale împotriva dronelor. Toate instituțiile din domeniul apărării dispun de o listă cu obiective care necesită protecție, listă ce se actualizează în funcție de contexte specifice. De exemplu, atunci când au loc evenimente importante cu prezența unor lideri de stat, aceste obiective temporare sunt definite ca fiind priorități de protecție, iar Serviciul de Protecție și Pază (SPP) ia măsurile adecvate.
Capabilități tehnice pentru intervenție
„Legea cuprinde și un cadru general referitor la capabilitățile tehnice necesare pentru intervenția împotriva dronelor, care se desfășoară în trei etape: identificarea, bruierea și intervenția. Detaliile acestor proceduri sunt clasificate,” a adăugat ministrul.
Linia de comandă în cazuri de urgență
Moșteanu a menționat că al doilea proiect stabilește clar cine coordonează acțiunile în cazul în care este necesară doborârea unei aeronave neautorizate. „Pentru dronele fără pilot, am stabilit prin ordinul de ministru o linie de comandă detaliată, care definește responsabilitățile fiecărei părți implicate. În cazul aeronavelor cu pilot, atât militare cât și civile, decizia revine tot comandantului misiunii, conform regulilor NATO,” a subliniat el.
Proceduri de intervenție graduală
Ministrul a explicat că acțiunea de distrugere a unei aeronave reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar dacă toți ceilalți pași nu au fost respectați și aeronava nu se identifică sau nu părăsește spațiul aerian național. În cazul aeronavelor civile, decizia de doborâre aparține în continuare ministrului, o practică stabilită încă de la evenimentele din 11 septembrie, care au marcat o schimbare semnificativă în abordarea securității aeriene.”
Aeronavele civile și securitatea națională
Recent, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a abordat subiectul securității naționale în contextul aeronavelor civile. Acesta a subliniat că, în urma incidentelor din New York, deciziile legate de aeronavele civile cu pilot, care nu se identifică, au devenit o chestiune de importanță majoră. În jargonul specializat, aceste aeronave sunt considerate „renegate”.
Deciziile politice și implicațiile lor
Ministrul a explicat că, în astfel de situații, autoritatea de a lua decizii revine ministrului, având în vedere că este vorba despre o problemă ce implică nu doar aspecte tehnice, ci și politice. Aceasta se aplică indiferent dacă discutăm despre o aeronavă mică, care ar putea suferi o defecțiune și pierde capacitatea de comunicație, sau, în cel mai rău caz, de o situație similară cu atacurile din 11 septembrie. Ionuț Moșteanu a subliniat dorința de a evita asemenea tragedii pe teritoriul oricărei țări.
Perspectivele internaționale
În contextul discuțiilor internaționale, a fost ridicată și întrebarea dacă NATO ar putea doborî avioanele rusești care încalcă spațiul aerian al Alianței. Această întrebare a generat răspunsuri variate din partea liderilor politici, evidențiind complexitatea și diversitatea opiniilor asupra securității aeriene globale.
