Nostalgia românilor față de comunism: o analiză sociologică
Aparenta nostalgie a românilor pentru perioada comunistă poate fi explicată prin frustrările acumulate de-a lungul anilor, nevoia de siguranță economică din partea statului și o educație deficitară în ceea ce privește trecutul recent, consideră sociologul Remus Ștefureac. Tot mai mulți cetățeni percep regimul anterior anului 1989 ca fiind benefic pentru România, chiar dacă sunt conștienți de abuzurile și restricțiile asupra libertăților. Sociologul atrage atenția asupra faptului că „nu înțelegem suficient ce înseamnă lipsa de libertate”.
Sondaj INSCOP: opiniile românilor despre comunism
Conform celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, 48,4% dintre respondenți consideră că „înainte se trăia mai bine”, iar 55,8% afirmă că regimul comunist a fost un lucru bun pentru țara noastră. Aceasta, în ciuda recunoașterii din partea majorității respondenților că accesul la alimente era limitat, iar libertățile erau reduse. De asemenea, accesul la funcții de conducere era permis doar membrilor de partid, iar abuzurile și crimele erau frecvente.
Disonanța percepțiilor despre libertate
„Aceste disonanțe reprezintă o cheie importantă pentru interpretarea datelor acestei cercetări. Avem 56% dintre români care susțin că regimul comunist a fost benefic, dar 80% recunosc că libertățile erau limitate. Această contradicție ridică un semn de alarmă cu privire la atașamentul nostru real față de libertate. Poate că nu înțelegem suficient ce înseamnă lipsa de libertate. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să educăm mai bine – atât noi, cât și generațiile viitoare, despre valorile libertății și despre consecințele absenței acesteia”, a explicat Remus Ștefureac.
Nevoia de educație istorică
Sociologul a subliniat că oamenii simt nevoia ca statul să aibă un rol mai activ în controlul aspectelor economice și sociale pentru a oferi un sentiment de siguranță. Totuși, el consideră că nu s-au depus suficiente eforturi pentru a educa populația în privința istoriei comunismului, ceea ce a dus la estomparea abuzurilor din mentalul colectiv și la o cunoaștere redusă în rândul generațiilor tinere.
Lipsa informației și efectele propagandei
„În ceea ce privește percepția asupra crimelor comunismului, observăm un nivel alarmant de necunoaștere. În ultimii 35 de ani, am realizat prea puțin în acest sens. În afară de Memorialul Durerii, înființat la începutul anilor ’90, nu am făcut suficiente demersuri pentru a promova conștientizarea acestui subiect. Educația despre ororile regimului comunist este insuficientă în școli, iar discuțiile despre istoria comunismului abia acum încep să fie incluse în programa școlară. În Germania, astfel de lecții sunt predate mult mai devreme. Ne confruntăm cu o lipsă de resurse și de eforturi curriculare pe acest subiect”, a adăugat sociologul.
Pe acest fundal, se adaugă și o propagandă rusă agresivă, care răspândește minciuni evidente și glorifică regimul comunist fără legătură cu realitatea, influențând percepțiile tinerilor pe platformele de socializare precum Facebook și TikTok.
Nemulțumiri față de nivelul de trai în România
Românii manifestă o tot mai mare neîncredere în sistemul actual, iar acest sentiment este amplificat de nemulțumirile legate de condițiile de viață. Mulți cetățeni se confruntă cu dificultăți, iar migrarea în masă din ultimii ani a dus la destrămarea multor familii. Sociologul Remus Ștefureac subliniază: „Toate aceste aspecte generează un fals contrast favorabil regimului comunist, având însă consecințe extrem de periculoase asupra democrației”.
Un fenomen cu rădăcini adânci
Remus Ștefureac a menționat că această situație nu este una recentă. „Acum 10 ani, 45% din populație considera că regimul comunist a fost benefic pentru România. Aceasta reflectă acumulări în timp”, a afirmat sociologul. El a evidențiat că clasa politică poartă o parte din responsabilitate pentru frustrările generate de această temă. De asemenea, a subliniat că există condiții obiective care contribuie la această situație, în special în mediul rural și în orașele mici, unde nivelul de bunăstare este semnificativ mai scăzut comparativ cu orașele mari. „Diferențele economice și sociale sunt mult prea mari în țara noastră; este necesară o echilibrare”, a concluzionat specialistul.
