Provocările fiscale pentru IMM-uri în România
Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat, luni, impactul modificărilor fiscale asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), evidenţiind că fiecare ajustare în acest domeniu implică refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT şi instruirea contabililor. Mesajul său a fost transmis de consilierul prezidenţial Radu Burnete, cu ocazia celei de-a 33-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România.
Conform lui Burnete, o simplă schimbare fiscală poate genera săptămâni întregi de muncă şi costuri semnificative pentru un IMM cu 10-20 de angajaţi. În România, există peste 800.000 de IMM-uri, care constituie 99,7% din totalul companiilor active. Aceste întreprinderi angajează 66% din forţa de muncă a sectorului privat şi contribuie cu 56% la valoarea adăugată brută a economiei naţionale.
Importanţa IMM-urilor în economie
„Vorbind despre IMM-uri, nu ne referim la un simplu segment al economiei, ci la economia în ansamblu”, a declarat Burnete. El a subliniat că firmele premiate în cadrul acestui Top Naţional reprezintă realizările antreprenorilor români care au dovedit viziune, curaj şi perseverenţă, demonstrând astfel potenţialul României de a genera valoare, inovaţie şi competitivitate.
Declinul încrederii antreprenorilor
Burnete a menţionat un studiu realizat de IMM România în primele două luni ale anului, care a relevat o scădere a încrederii antreprenorilor în perspectiva economică a ţării, ajungând la 34,69%. „În 2023, 61% dintre antreprenori considerau că economia se va îmbunătăţi, iar pentru 2024 acest procent a scăzut la 50%”, a adăugat el. În prezent, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al României, nu din pesimism, ci din cauza provocărilor zilnice cu care se confruntă, care generează întrebări legate de capacitatea de a face planuri pe termen lung.
Lipsa de predictibilitate fiscală
Un aspect important menţionat de consilierul prezidenţial este lipsa de predictibilitate fiscală. „Când aceste schimbări apar anual sau semestrial, mesajul pentru antreprenori devine clar: nu te baza pe nimic. Cum putem solicita IMM-urilor să fie competitive în Europa când nu le oferim stabilitate pentru a planifica şi a investi?”, a afirmat el. Burnete a exprimat speranţa că această situaţie se va îmbunătăţi printr-un buget realist pentru anul 2026.
Birocraţia şi impactul său asupra IMM-urilor
Un alt punct important este birocraţia, care afectează diferit companiile. Marile firme dispun de resurse pentru a angaja consultanţi şi avocaţi care să le ajute în relaţia cu administraţia, în timp ce IMM-urile nu beneficiază de acelaşi lux. Pentru acestea, birocraţia înseamnă că proprietarii sau directorii sunt nevoiţi să îşi aloce timp preţios pentru a se ocupa de acte, în loc să se concentreze pe dezvoltarea produselor, atragerea clienţilor sau inovaţie.
În plus, Burnete a menţionat că 45% dintre IMM-urile din România se autofinanţează, ceea ce indică o situaţie financiară precariousă pentru mulţi antreprenori români. Aceasta poate reprezenta o provocare suplimentară în contextul actual economic.
Finanțarea IMM-urilor: Provocări și Soluții
În contextul actual, se evidențiază o piață de capital subdezvoltată, caracterizată prin reticența băncilor și lipsa instrumentelor de finanțare adaptate nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Această situație reprezintă o problemă ce necesită soluții urgente, conform unui consilier prezidențial.
Parteneriat între Stat și Mediul Privat
Consilierul a subliniat importanța unui parteneriat autentic între stat și sectorul privat, subliniind că, atunci când se pregătesc modificări fiscale, este esențial ca mediul de afaceri să fie consultat. Această abordare va asigura o mai bună coordonare între politicile fiscale și nevoile antreprenorilor.
Transparența în Politicile Fiscale
Președintele nu solicită eliminarea completă a ajustărilor fiscale, ci vizează ca acestea să fie rare, bine justificate și comunicate în avans. Antreprenorii trebuie să fie informați, la începutul unui ciclu de investiții, despre condițiile fiscale care se vor aplica. Altfel, planificarea devine imposibilă.
Contribuția Sectorului Privat
Parteneriatul înseamnă, de asemenea, recunoașterea rolului sectorului privat nu doar ca beneficiar al politicilor de stat, ci și ca contributor la soluții. Sectorul privat are capacitatea și responsabilitatea de a face parte din rezolvarea provocărilor economice.
Companiile Românești: Motorul Creșterii Economice
Companiile românești competitive, care se specializează în exporturi, inovație și crearea de locuri de muncă bine remunerate, reprezintă cheia pentru reducerea deficitului comercial, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea competitivității pe plan european.
