Curtea de Apel din Paris examinează cererea de extrădare a Prințului Paul al României
Curtea de Apel din Paris a discutat, miercuri, o nouă cerere de extrădare din partea autorităților române, vizându-l pe Prințul Paul al României. Acesta este solicitat pentru a-și ispăși o condamnare la închisoare pentru trafic de influență, după ce o primă cerere a fost respinsă de justiția franceză în anul 2023. Decizia instanței va fi anunțată pe 9 iulie, conform informațiilor furnizate de AFP.
Prințul Paul, în vârstă de 76 de ani, cunoscut și sub numele de Paul al României, a declarat că se consideră nevinovat și a acuzat autoritățile române că au recurs la metode neobișnuite pentru a-i lua bunurile. Acesta a fost condamnat de Înalta Curte de Casație a României, în decembrie 2020, la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare, fiind acuzat de trafic de influență și complicitate. El este descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii monarhi ai României, și este suspectat că a colaborat cu o rețea de escroci din 2006 pentru a revendica proprietăți, pretinzând că este moștenitor al familiei regale.
În acest caz, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puțin 145 de milioane de euro. În noiembrie 2023, Camera de extrădare a Curții de Apel din Paris a respins cererea de extrădare, argumentând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, din cauza unor nereguli legate de jurământul depus de doi dintre cei trei judecători implicați în condamnare. Ca urmare, autoritățile române au emis un nou mandat de arestare în ianuarie, pe aceleași temeiuri.
În cadrul audierii din această săptămână, președintele instanței a subliniat dorința României de a executa sentința și a remarcat că este neobișnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un refuz anterior. Avocatul general a solicitat extrădarea prințului, invocând o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a considerat că decizia Curții de Apel din Paris contravine principiului încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene și că a exercitat un „control excesiv” asupra sistemului judiciar român.
„Nici Franța, nici România nu sunt necruțătoare, dar respectăm pur și simplu principiul primatului justiției europene asupra dreptului național”, a declarat avocatul general. La rândul său, avocata prințului, Miriame Laïchi, a denunțat situația ca fiind „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut vreodată o familie regală”, făcând referire la litigiul succesoral.
În Malta, unde prințul a participat la o ceremonie oficială în aprilie 2024, justiția a refuzat, de asemenea, să-l predea autorităților române. Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii regelui Carol al II-lea, care a domnit în România între 1930 și 1940. În 1947, familia regală a fost expulzată din România de către regimul comunist, iar bunurile sale au fost confiscate.
