ADN-ul, o țintă potențială pentru atacuri cibernetice, avertizează cercetătorii
Un grup internațional de cercetători a tras un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitățile de securitate cibernetică asociate tehnologiei de secvențiere genetică, esențială în medicina personalizată și în cercetarea oncologică. Conform unui studiu recent, datele genomice ar putea fi utilizate în viitor pentru supraveghere, discriminare sau chiar bioterorism.
Vulnerabilitățile tehnologiei de secvențiere ADN de nouă generație
Tehnologia de secvențiere ADN de nouă generație (NGS), folosită în diverse domenii precum oncologia, medicina personalizată, epidemiologia, agricultura și criminalistica, este expusă riscurilor de atacuri informatice. Studiul, publicat în IEEE Access, reprezintă prima analiză detaliată a riscurilor cibernetice legate de întregul proces de secvențiere genetică, coordonată de Dr. Nasreen Anjum de la University of Portsmouth.
„Munca noastră este un semnal de alarmă. Protejarea datelor genomice nu înseamnă doar criptare – ci și anticiparea atacurilor care încă nu au fost concepute”, a subliniat Dr. Anjum. Este esențială o schimbare de paradigmă în modul în care ne protejăm datele în contextul medicinei personalizate.
Etapele procesului NGS și riscurile asociate
Cercetarea a evidențiat că procesul NGS implică mai multe etape interdependente, de la prelevarea probelor până la interpretarea datelor, fiecare dintre acestea fiind conectată la tehnologii, software și sisteme care pot deveni vulnerabile. Datorită faptului că multe baze de date genetice sunt publice, există riscul ca acestea să fie accesate și manipulate necorespunzător.
Printre amenințările identificate se numără: coduri malware integrate în ADN sintetic, modificarea datelor genetice prin inteligență artificială și reidentificarea indivizilor prin compararea datelor genomice.
Consecințele compromiterii datelor genomice
„Datele genomice reprezintă unele dintre cele mai personale tipuri de informații. Dacă sunt compromise, consecințele pot depăși cu mult o simplă breșă de securitate”, a declarat Dr. Mahreen-Ul-Hassan, coautoare a studiului și microbiolog la Shaheed Benazir Bhutto Women University.
Cercetătorii subliniază importanța domeniului cyber-biosecurității, care este adesea neglijat și slab înțeles, lăsând un vid periculos în protejarea datelor sensibile. Fără o acțiune coordonată, datele ADN ar putea fi exploatate pentru scopuri de supraveghere, discriminare sau bioterorism.
Recomandări pentru protecția datelor genomice
„Protecțiile actuale sunt fragmentate, iar colaborarea interdisciplinară este esențială”, a avertizat Dr. Anjum. Printre soluțiile propuse se numără implementarea unor protocoale de secvențiere securizate, stocarea criptată a datelor și sisteme automate de detecție a anomaliilor bazate pe inteligență artificială.
Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători din Marea Britanie, Pakistan și Arabia Saudită, fiind finanțat de British Council și Universitatea din Portsmouth.
