Parlamentul georgian adoptă o nouă lege a „agenţilor străini”
Marţi, Parlamentul Georgiei a votat o nouă lege referitoare la „agenţii străini”, care este inspirată din legislaţia similară din Statele Unite. Această nouă reglementare înlocuieşte o lege anterioară, care a fost criticată de opoziţie şi organizaţii neguvernamentale pentru influenţa sa rusă. Spre deosebire de legea veche, care era considerată mai blândă, noua legislaţie prevede sancţiuni mai severe, inclusiv posibilitatea de închisoare, şi reintroduce în Codul Penal infracţiunea de „înaltă trădare”, care fusese eliminată în 2007 de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, actualmente încarcerat.
Contextul adoptării legii
Proiectul noii legi a fost propus de partidul de guvernământ, Visul Georgian, condus de premierul Irakli Kobahidze. Acesta a fost responsabil şi pentru promovarea „Legii privind transparenţa influenţei străine” din aprilie anul trecut, considerată de opoziţia pro-europeană şi de ONG-uri ca o replicare a unei legi ruseşti menite să reducă la tăcere criticii. Această lege impune organizaţiilor să declare finanţările primite din străinătate.
Legea adoptată în mai 2024 a fost criticată sever de instituţiile europene şi de administraţia fostului preşedinte american Joe Biden, iar ca reacţie, au suspendat programele de asistenţă pentru Georgia. Comisia Europeană a decis, de asemenea, să îngheţe procesul de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.
Detalii despre noua reglementare
Noul act legislativ, care va intra în vigoare la 60 de zile după promulgare, este similar cu Legea americană de înregistrare a agenţilor străini (FARA). Un articol din această lege prevede urmărirea penală pentru organizaţiile care nu se conformează cerinţei de înregistrare, obligându-le să explice sursele financiare şi modul de cheltuire a fondurilor. Potrivit unui deputat din Comisia Juridică a parlamentului, Archil Gorduladze, organizaţiile vor trebui să justifice public provenienţa milioanelor de dolari primite.
Legea prevede amenzi între 5.000 şi 10.000 de lari (aproximativ 1.785 – 3.570 de dolari), precum şi pedepse cu închisoarea care variază de la şase luni la cinci ani în cazul recidivei. Spre deosebire de legislaţia adoptată anul trecut, care nu conţinea sancţiuni cu închisoarea, noua reglementare este mult mai strictă.
Reacţia opoziţiei
Fosta preşedintă a Georgiei, Salome Zurabişvili, lideră a opoziţiei, a criticat puternic noua lege, afirmând că prin aceasta guvernul îşi propune să suprime opoziţia, ONG-urile şi societatea civilă. Ea a promis că opoziţia va continua să militeze pentru organizarea de noi alegeri parlamentare şi pentru eliberarea tuturor deţinuţilor politici. Această opoziţie, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, susţine că scrutinul a fost fraudat şi organizează constant proteste împotriva guvernului lui Irakli Kobahidze.
În plus, partidul Visul Georgian a introdus recent un proiect de lege care vizează interzicerea partidelor radicale. Dacă acest proiect va fi aprobat şi validat de Curtea Constituţională, Mişcarea Naţională Unită, formaţiunea fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, şi alte partide ar putea fi afectate.
Parlamentul Georgiei reintroduce infracțiunea de înaltă trădare
Parlamentul de la Tbilisi, controlat de partidul Visul Georgian, a adoptat marți un amendament legislativ prin care infracțiunea de „înaltă trădare” a fost reintrodusă în Codul Penal. Această infracțiune a fost eliminată în 2007 de către fostul președinte Mihail Saakașvili, un politician cunoscut pentru pozițiile sale anti-ruse, iar actuala conducere o consideră responsabilă pentru conflictul dintre Georgia și Rusia din 2008.
Conform afirmațiilor lui Mamuka Mdinaradze, liderul majorității parlamentare, „reprezentanții guvernului anterior nu au fost încă judecați” pentru evenimentele din 2008. Opoziția georgiană susține că reintroducerea acestei infracțiuni are ca scop judecarea lui Saakașvili și justificarea interzicerii activităților partidului său.
Pe 8 august 2008, sub comanda lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a recâștiga controlul asupra regiunii aflate sub influența rebelilor pro-ruși. În replică, Rusia a efectuat atacuri aeriene împotriva armatei georgiene și a lansat o operațiune terestră în Abhazia și Osetia de Sud, recunoscând ulterior independența acestor regiuni.
Teama cetățenilor că Georgia ar putea fi atrasă într-un nou conflict cu Rusia, prin deschiderea unui nou front în sprijinul Ucrainei, este văzută ca o explicație pentru rezultatele slabe ale opoziției pro-europene în alegeri.