Armata României și incidentul cu drona rusească
Armata României nu a doborât recent drona rusească care a intrat în spațiul aerian național, deși dispune de tehnologie militară capabilă să distrugă aparate de zbor. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declarat că drona nu a fost considerată ostilă, motiv pentru care nu s-a impus o acțiune de doborâre, deși aceasta a zăbovit în aer timp de aproape o oră.
Costurile implicate în doborârea unei drone
Analiștii din domeniul militar susțin că doborârea unei drone cu ajutorul unui avion F-16 este o acțiune extrem de costisitoare și nu reprezintă cea mai eficientă soluție. Drona în cauză, de tip Shahed, a generat alerta în România și are o valoare estimată de aproximativ 30.000 de dolari. În cazul în care Armata României ar fi decis să intervină, costurile ar fi fost semnificative: decolarea a două avioane F-16 ar fi implicat deja o cheltuială de 20.000 de dolari pentru o oră de zbor.
În plus, fiecare rachetă lansată de un F-16 pentru a distruge o dronă are un cost de aproximativ 500.000 de dolari, o sumă exorbitantă comparativ cu valoarea dronei. O altă opțiune pentru pilotul de F-16 ar fi tunul de 20 mm, care poate trasa 100 de proiectile pe secundă, însă Ministerul Apărării Naționale a subliniat riscurile asociate, având în vedere că proiectilele pot ajunge la 5 km distanță, punând astfel în pericol locuințele din județul Tulcea.
Soluții alternative pentru apărarea aeriană
În ceea ce privește alternativele de apărare, România dispune de sistemul Gepard, de origine germană, care este capabil să distrugă dronele, dar care nu ar fi foarte costisitor. Totuși, raza de acțiune a acestuia este limitată la 3-3,5 km, ceea ce ar necesita amplasarea a numeroase unități pe întreaga frontieră pentru o protecție eficientă.
O soluție promițătoare pentru viitor ar putea proveni din Israel, unde România a achiziționat un sistem de bruiaj pentru drone. Contractul, semnat în acest an, se ridică la aproximativ 60 de milioane de dolari. Aceste sisteme pot fi montate pe vehicule blindate și amplasate în apropierea frontierelor, dar conform termenilor contractuali, livrările sunt programate să înceapă abia în perioada 2027-2028. Până atunci, România va continua să se bazeze pe avioane și pe sisteme de apărare antiaeriană disponibile.