Declarații ale Ministrului Fondurilor Europene despre PNRR
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a afirmat în cadrul emisiunii „În fața ta” că fiecare minister a primit fișe detaliate referitoare la reformele necesare pentru cererea nr. 3, care se axează pe jaloanele întârziate, și cererea nr. 4. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni pierderile suplimentare de fonduri din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Nu ne plângem precum ciobanul din Miorița că cineva de la Comisie vrea să ne afecteze,” a declarat el.
Verificarea Comisiei Europene
Ministrul a explicat că, în această vară, Comisia Europeană va evalua progresul proiectelor. Dacă obiectivele stabilite nu ating măcar 50% din avansul fizic, România riscă să piardă bani din PNRR. „Recent, am avut o discuție cu Comisia Europeană pentru a evalua stadiul implementării investițiilor. Aceștia și-au realizat propria analiză și au stabilit un criteriu prin care putem verifica cum stau lucrurile. Dacă până în vara anului 2025, cu un an înainte de finalizarea programului, nu atingem măcar jumătate din progresul fizic pe obiectivele propuse, e clar că nu vom primi fondurile,” a explicat Pîslaru.
Îngrijorările Comisiei Europene
Ministrul a subliniat că există îngrijorări din partea Comisiei Europene cu privire la faptul că România a contractat multe proiecte, dar nu a reușit să le implementeze eficient. „Ce se întâmplă dacă nu mai ai acces la finanțarea din PNRR? Va trebui să cauți alte surse de finanțare, poate prin programul de transport sau prin coeziune, dar este trist că aveai deja o sursă de finanțare clară și o strategie bine definită. Comisia Europeană ne-a avertizat să prioritizăm proiectele,” a adăugat el.
Planuri pentru cererile de finanțare
Pîslaru a reafirmat că fișele cu reformele necesare pentru cererea nr. 3 și cererea nr. 4 au fost deja pregătite pentru fiecare minister. „Nu ne pierdem timpul plângându-ne. Am avut o întâlnire esențială și dorim să depunem rapid următoarea cerere, deoarece este posibil să reorganizăm niște aspecte și să obținem aproximativ 5 miliarde de euro. Timpul este esențial. Este posibil să avem cererile nr. 4, 5 și 6. Dacă nu, ne vom concentra pe cererea nr. 5 și vom încheia procesul,” a declarat ministrul.
Impactul financiar asupra României
Ministrul a subliniat că România a înregistrat pierderi semnificative, evidențiind importanța gestionării eficiente a fondurilor disponibile pentru a evita consecințele negative asupra economiei naționale.
Pericole financiare pentru România: Pierderi semnificative din fonduri europene
România a înregistrat deja pierderi de 10,77 milioane de euro în urma Cererii de plată numărul 2, în timp ce riscă acum să piardă încă 7,8 miliarde de euro. Ministrul a subliniat că întreaga componentă de reforme a rămas neabordată până în prezent.
„Pe cifre, am tras 10,7 miliarde, dar este important de menționat că aceasta include și prefinanțarea. Cererea de plată numărul 1 a fost aprobată integral, având o valoare de 1,7 miliarde de euro. În ceea ce privește cererea de plată numărul 2, aceasta a avut o valoare finală de 2,8 milioane de euro. Inițial, o sumă de aproximativ 200 de milioane a fost suspendată, dar problemele au fost ulterior rezolvate. Este important să menționăm că, pentru prima dată, am pierdut niște fonduri, și anume 10,77 milioane de euro, din cauza incapacității de a utiliza acești bani pentru achiziții și semnarea contractelor necesare construirii unor capacități de electrolizare”, a explicat ministrul.
Acesta a subliniat că este vorba despre dezvoltarea hidrogenului și integrarea acestuia în sistem. „Aceasta a fost prima indicație că lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui, iar acum, în cererea de plată numărul 3, semnalul este și mai alarmant. Am solicitat 2,7 miliarde de euro, dar avem o suspendare de 870 de milioane de euro, deoarece șase jaloane sunt problematice”, a adăugat ministrul.
Impactul populismului asupra proiectelor din PNRR
Ministrul a menționat, de asemenea, că suma totală de proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care ridică semne de întrebare este de 7,8 miliarde de euro, o situație care a fost generată de populismul din trecut.
