Deficitul TVA în România: O problemă persistentă
România pierde anual aproape 9 miliarde de euro din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în principal din cauza fraudelor fiscale. Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat într-un interviu că, pentru a obține salarii mai mari și un buget mai bine gestionat, este esențial să se reducă frauda legată de TVA și evaziunea fiscală.
Raportul Comisiei Europene
Conform ultimului raport al Comisiei Europene, publicat în decembrie 2024, România a înregistrat o pierdere de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA în anul 2022. Aceasta face ca România să fie lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de TVA, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective.
Comisia Europeană a explicat că această sumă reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei, evaziunii fiscale, evitării obligațiilor fiscale, falimentelor nefrauduloase, erorilor de calcul și altor factori.
Contextul actual al deficitului bugetar
Recent, subiectul deficitului bugetar a fost adus în discuție în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern și a declarațiilor președintelui Nicușor Dan, care a comparat situația economică a țării cu plata unei pizza medii în timp ce se consumă o pizza mare. Această metaforă reiterează riscurile pe care România le asumă, inclusiv pierderea fondurilor europene din cauza deficitului bugetar.
Pierderile de 8.4 miliarde de euro ar echivala cu aproximativ 40 de miliarde de lei, iar pentru a respecta ținta de deficit stabilită de România în fața Comisiei Europene (7.5% din PIB), ar fi necesare 30 de miliarde de lei. Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a evidențiat că România nu încasează 30% din TVA, în contrast cu Bulgaria, care are un deficit de doar 7% și care este pe cale de a adopta euro.
Apel la acțiune împotriva fraudei
În cadrul discuțiilor despre adoptarea unor măsuri fiscale pentru a reduce deficitul, Kovesi a reiterat că lupta împotriva fraudei fiscale nu este o prioritate pentru statul român. Ea a afirmat că, pentru a asigura salarii mai mari și un buget mai eficient, este imperios necesar să se ia măsuri decisive împotriva fraudei cu TVA.
Aceste observații subliniază necesitatea urgentă de a aborda problema evaziunii fiscale și de a îmbunătăți sistemul de colectare a TVA, pentru a asigura o stabilitate economică durabilă în România.
Taxarea Inversă și Problemele Fraudelor cu TVA în România
Gabril Biriș, expert în fiscalitate, a abordat recent subiectul taxării inverse, comparându-l cu un robinet pe care îl închizi pentru a preveni furtul. Această analogie subliniază necesitatea unor măsuri eficiente împotriva fraudei fiscale, în special în contextul unei raportări alarmante din partea Parchetului European, care a anunțat deschiderea a 12 cazuri de fraudă cu TVA în 2024, totalizând 195 de milioane de euro.
Șefa EPPO a evidențiat în interviurile recente că nivelul de detectare a fraudelor fiscale în România rămâne extrem de scăzut. Această situație este confirmată și de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care a raportat, în 2024, prejudicii de 2.18 miliarde de lei, rezultate din activitățile de descoperire și combatere a evaziunii fiscale.
Prejudicii și Evaziune Fiscală
Parchetele din România, inclusiv DNA și DIICOT, investighează în prezent dosare de evaziune fiscală cu prejudicii estimate la 732 de milioane de lei. Eugen Rădulescu, consilier BNR, a subliniat gravitatea situației, afirmând că neîncasarea a 9 miliarde de euro anual, în timp ce se ignoră furturile evidente, este inacceptabilă.
Consiliul Fiscal a subliniat, în rapoartele sale din 2023 și 2024, că evaziunea fiscală s-a transformat aproape într-o practică instituționalizată în România. Colectarea deficitara a TVA a fost evidențiată ca o problemă majoră de securitate economică, fiind corelată cu fraudele de tip carusel și cu o rată ridicată de litigii legate de TVA.
Mecanismele Fraudelor cu TVA
O serie de investigații recente au detaliat modul în care se desfășoară fraudele cu TVA, în special pe ruta România-Bulgaria. Jurnaliștii au explicat mecanismele prin care se realizează aceste infracțiuni, în contextul în care TVA-ul în România se situează la 19%, cu excepții. După aderarea la Uniunea Europeană, România a implementat un sistem special pentru TVA, care prevede că impozitul este încasat în țara de destinație a bunurilor.
De exemplu, o firmă din Germania vinde o mașină unei firme din România, iar această tranzacție este scutită de TVA. Ulterior, firma română vinde mașina unui client din țară, moment în care trebuie să declare TVA. Totuși, odată ce încasează plata, firma română dispare, lăsând statul fără veniturile datorate.
Aceste mecanisme complexe de fraudare a TVA subliniază necesitatea unor reforme urgente în sistemul fiscal românesc pentru a combate evaziunea și a asigura colectarea eficientă a impozitelor.
Fraudele fiscale și impactul acestora asupra economiei
Un tip de fraudă care afectează grav bugetul de stat este utilizarea „firmelor fantomă”. Aceasta reprezintă o metodă prin care anumite entități economice evită plata impozitelor și a altor taxe datorate statului. Recent, Curtea de Conturi a realizat un audit la ANAF, în care s-a constatat că peste 47.000 de firme au acumulat datorii de aproape 30 miliarde lei la buget.
Frauda tip carusel
Un alt tip de fraudă frecvent întâlnit în anchetele Parchetului European este frauda tip carusel. Schema implică o companie din România care vinde un vehicul unui client din aceeași țară, dar, pentru a beneficia de facilități fiscale din Uniunea Europeană, firma declară pe hârtie că mașina a fost vândută și cumpărată de alte companii din statele membre ale UE înainte de a ajunge la clientul final.
Un exemplu relevant este cel al companiilor bulgărești, unde o firmă vinde un vehicul în România fără a plăti TVA, iar în documentele transmise către ANAF, se indică faptul că mașina a fost importată din Bulgaria, deși acest lucru nu s-a întâmplat în realitate.
Explicația unui expert
Laura Codruța Kovesi explică acest tip de fraudă: „Practic, tu trebuie să plătești la stat o taxă pe care nu o plătești, iar acest lucru poate fi realizat în diverse moduri. De exemplu, am o cutie cu 100 de laptopuri în România. Întocmesc documente în care declar că am exportat aceste laptopuri în Germania, fie nu declar această tranzacție și nu plătesc taxe, fie declar o valoare mai mare sau un număr mai mic de bunuri. Astfel, primesc de la stat TVA-ul înapoi, dar nu trimit marfa în Germania, ci o păstrez pentru mine.”
„Îmi creez în Germania o firmă fantomă, la fel în Spania și Olanda, întocmesc documente false care arată că bunurile exportate au trecut prin aceste țări, după care marfa, teoretic, se întoarce în România. În realitate, nu am trimis nimic, ci doar am generat documente fictive. Vând marfa în România, încasez banii și astfel mă îmbogățesc.”
Implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale
Președintele Nicușor Dan a declarat recent că intenționează să colaboreze din nou cu serviciile de informații pentru a combate evaziunea fiscală. El a subliniat importanța acestei inițiative, menționând că „avem o mare problemă legată de deficit și de evaziunea fiscală, iar instituțiile, inclusiv serviciile, trebuie să se ocupe de această problemă.” Nicușor Dan a adăugat că o discuție pe această temă va avea loc în luna iulie.
