Inițiativa legislativă care reînvie amintiri din perioada comunistă
O inițiativă legislativă propusă de foștii deputați Radu Mihai Ionesu și Monica Ionescu, acum neafiliați, vizează incriminarea avortului și a stârnit reacții vehemente din partea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Aceștia compară propunerea cu Decretul 770 emis de Nicolae Ceaușescu, considerând că aceasta reînvie practici totalitare.
Critici din partea partidelor politice
Partidul REPER s-a alăturat criticilor, denunțând proiectul ca fiind o limitare a dreptului femeilor la avort, evocând astfel metodele inspirate de regimuri autoritare. Senatoarea PSD, Victoria Stoiciu, a caracterizat propunerea ca fiind „o inițiativă perversă”, subliniind că, deși nu interzice complet avortul, introduce restricții semnificative.
Îngrijorări privind regresul valorilor democratice
IICCMER a transmis că această propunere de lege contravine valorilor fundamentale ale democrației și drepturilor omului, subliniind riscurile asociate cu revenirea în discursul public a unor idei extremiste care contestă dreptul femeilor la avort. Instituția avertizează că astfel de inițiative ar putea duce la o regresie a drepturilor fundamentale ale femeilor în România.
Contextul istoric și impactul asupra societății
IICCMER a reamintit că Decretul 770 din 1966, care a interzis avortul legal, a avut ca rezultat o tragedie umană, transformând avortul într-o practică clandestină, realizată în condiții nesigure. Aceste realități nu sunt doar statistici, ci reprezintă suferința și sacrificiul impus femeilor din cauza unor ideologii politice.
Perspectivele inițiativei legislative
Florin Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a declarat că proiectul de lege reflectă o întoarcere la abordări comuniste în domeniul sănătății reproductive, ceea ce ar constitui o retrogradare gravă pentru societatea românească.
Reacțiile senatoarei Victoria Stoiciu
Victoria Stoiciu a explicat că, dacă inițiativa ar fi adoptată, perioada în care o femeie ar putea întrerupe o sarcină s-ar reduce de la 14 săptămâni la 8. În plus, fătul ar fi recunoscut ca persoană, ceea ce ar putea conduce rapid la o interdicție totală a avortului.
Senatoarea a subliniat că această abordare este tipică extremiștilor, care își propun să normalizeze și să legitimeze treptat restricțiile asupra drepturilor fundamentale, asemănător cu „broasca pusă la fiert”.
Declarații privind drepturile femeilor și legislația avortului în România
Senatoarea PSD a exprimat angajamentul de a lupta împotriva proiectelor legislative care ar putea restrânge drepturile femeilor în domeniul sănătății reproductive, subliniind importanța unor schimbări legislative semnificative. Ea a declarat: „Mă voi lupta, cu toate argumentele și prin toate instrumentele politice și parlamentare pe care le am la dispoziție, ca acest proiect să nu treacă. România are nevoie de reforme în domeniul sănătății reproductive și al accesului la avort.”
Senatoarea a subliniat că noile reglementări trebuie să asigure dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp și să ofere un sprijin real, astfel încât dreptul la avort să nu rămână doar o formalitate pe hârtie, cum este situația actuală pentru multe femei. „Avem nevoie de un cadru legal care să protejeze drepturile femeilor, nu să ne întoarcă în trecut, când mii de femei și-au pierdut viața din cauza unei viziuni dictatoriale asupra corpului feminin,” a adăugat aceasta.
REPER: Dreptul la avort este fundamental
Partidul REPER a reacționat ferm împotriva inițiativei legislativă propusă de deputații POT, afirmând că „femeile din România nu sunt proprietatea statului” și că dreptul la avort constituie un drept fundamental, nu o simplă concesie politică. Aceștia au condamnat încercările de a restricționa accesul la avort, comparându-le cu practici comuniste și subliniind că astfel de măsuri ar putea readuce România în vremuri de triste amintiri, amintind de Decretul 770 al regimului Ceaușescu.
Simina Tulbure, fostă deputată de diaspora, a afirmat: „România Europeană merge înainte, nu înapoi în comunism. Este inadmisibil ca după 35 de ani de democrație să ne confruntăm cu proiecte legislative care atacă direct drepturile fundamentale ale femeilor.”
Inițiative legislative pentru protecția drepturilor femeilor
În 2023, Simina Tulbure și Oana Cambera au inițiat un proiect de lege menit să garanteze accesul la avort sigur și la servicii de sănătate reproductivă. Proiectul include măsuri precum:
- Limitarea abuzului de „obiecție de conștiință” în spitalele publice, unde medicii efectuează avorturi la privat;
- Decontarea avortului pentru cazurile vulnerabile, inclusiv victimele violului sau femeile fără venituri;
- Informarea corectă a populației printr-o platformă online oficială a Ministerului Sănătății;
- Atragerea unui medic în fiecare spital județean și municipal care să efectueze întreruperi de sarcină la cerere.
Camelia Sălcudean, președinta REPER, a subliniat: „Avortul este un drept fundamental, nu o afacere privată și nu un instrument de control politic. România, ca stat european, trebuie să protejeze libertatea, demnitatea și sănătatea femeilor.” REPER a făcut apel la toate forțele democratice să respingă aceste propuneri legislative, pledând pentru apărarea drepturilor femeilor și prevenirea unei regresii către dictatură.
Propunerea legislativă pentru incriminarea avortului
Reacțiile recente au fost generate de inițiativa a doi deputați din Parlament, Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, care au depus un proiect de lege la Senat prin care propun incriminarea avortului. Aceștia, soț și soție, doresc să introducă o legislație care să ofere „o protecție penală suplimentară fătului, după 14 săptămâni”, în conformitate cu statutul juridic recunoscut de legea sanitară, consolidând, de asemenea, protecția dreptului la viață.
Modificările propuse în Codul penal
Proiectul de lege prevede modificarea articolului 202 din Codul penal, referitor la infracțiunea de „Vătămarea fătului”. Alineatul 1 va fi modificat pentru a stipula: „Vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul nașterii, prin orice mijloace ori procedee care a împiedicat instalarea vieții extrauterine, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani”. De asemenea, este introdus un nou alineat care precizează că „dispozițiile privind pedeapsa prevăzută la alin. (3) se aplică și atunci când vătămarea fătului, săvârșită în timpul sarcinii, a avut ca urmare moartea acestuia, dacă aceasta a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii”.
Contextul actual al legislației privind avortul
În prezent, Codul penal românesc nu incriminează avortul. Acesta este reglementat de articolul 185, care pedepsește doar efectuarea ilegală a avortului. Soții Ionescu argumentează, în expunerea de motive a proiectului, că scopul lor este de a asigura „protecția vieții în devenire pe toată durata sarcinii, nu doar ex post, condiționat de existența unui nou-născut”.
Argumentele pentru extinderea protecției fătului
Potrivit celor doi foști deputați, extinderea protecției penale a fătului este esențială, chiar și în cazurile în care acesta nu supraviețuiește până la naștere. Aceștia subliniază necesitatea de a „asigura protecția vieții în devenire pe toată durata sarcinii”, fără a depinde de nașterea unui copil viu. De asemenea, proiectul vizează eliminarea „tratamentului diferențiat nejustificat” al vătămării fătului, în funcție de momentul comiterii faptei, ceea ce în prezent duce la pedepse mai blânde pentru faptele comise în timpul sarcinii.
Soții Ionescu subliniază că, prin această propunere, fătul va fi recunoscut ca un subiect protejat atât înainte, cât și în timpul nașterii, reflectând realitatea biologică și demnitatea inerentă a vieții umane prenatale.
