Declarațiile senatorului PSD Robert Cazanciuc despre reforma pensiilor magistraților
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat, miercuri, în cadrul emisiunii „Studio Politic” de la Digi24, că proiectul adoptat de către deputați, care prevede pensionarea magistraților la 65 de ani începând din anul 2026, reprezintă o aliniere a legislației cu o decizie a Curții Constituționale (CCR) și îndeplinește o reformă stipulată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Critici din partea opoziției
Cu toate acestea, senatoarea USR Simona Spătaru și deputatul AUR Cosmin Corendea consideră că acest proiect este o manevră electorală a coaliției, având în vedere că au avut la dispoziție doi ani pentru a propune modificări referitoare la pensiile speciale. De asemenea, europarlamentarul independent Vlad Gheorghe subliniază necesitatea de a evita numirile politice în rândul judecătorilor și de a nu mai trimite politicieni la CCR.
Obiectivele reformei
Cazanciuc a subliniat că destinatarii legii, respectiv magistrații, au întotdeauna opinii relevante de exprimat. El a menționat că toate partidele politice au avut angajamente de a găsi soluții legale pentru a aborda inechitățile percepute de populație, inechități care au fost recunoscute și de Comisia Europeană. Aceasta a cerut modificări legislative pentru a respecta principii fundamentale ale Uniunii Europene, precum echitatea și solidaritatea în contribuții, care ar trebui să conducă la pensii egale.
În cadrul discuției, Cazanciuc a explicat că, deși magistrații beneficiază de o protecție specială datorită naturii riscante a muncii lor, există o distincție semnificativă între protecție și ceea ce ar putea fi perceput ca privilegii. El a comparat proiectul actual cu o inițiativă legislativă anterioară care a fost declarată neconstituțională de CCR, subliniind că noul proiect a fost conceput pentru a respecta deciziile anterioare ale instanței.
Perspectiva asupra viitorului proiectului
Senatorul PSD a adăugat că, deși este de așteptat ca acest proiect să fie contestat la Curtea Constituțională, votul aproape unanim din Camera Deputaților ar putea reduce probabilitatea unor atacuri legale. Când a fost întrebat despre modalitățile de prevenire a blocării proiectului în justiție, Cazanciuc a răspuns că este esențial să se discute cu toate părțile implicate și să se redacteze corect actul normativ, pentru a asigura aplicabilitatea acestuia și respectarea legislației în vigoare.
Controverse în jurul proiectului de lege privind pensiile speciale
Recent, discuțiile pe tema proiectului de lege referitor la pensiile speciale au stârnit reacții diverse în rândul parlamentarilor. Unii dintre aceștia susțin că actul normativ este bine structurat, făcând referire la practica Curții Constituționale și la jaloanele stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie respectate. Senatorul social-democrat a menționat că abia așteaptă să vadă forma finală adoptată de Senat, anticipând o rapiditate în procesul legislativ.
AUR își exprimă scepticismul față de proiect
Deputatul AUR, Cosmin Ioan Corendrea, a declarat că proiectul este, în opinia sa, unul populist. Acesta a explicat că decizia partidului său de a vota în favoarea proiectului a fost motivată de nevoia de a evita utilizarea acestuia în scop politic împotriva AUR. Corendrea a subliniat că, în ciuda votului aproape unanim din Cameră, această măsură este, în realitate, o acțiune de campanie electorală, menționând că se grăbesc să adopte măsuri cu puțin timp înainte de alegeri.
Critici din partea USR
În aceeași notă, senatoarea USR, Simona Spătaru, a acuzat partidele din coaliție că au așteptat momentul campaniei electorale pentru a propune proiectul privind pensiile magistraților. Ea a declarat că inițiativa va fi contestată la Curtea Constituțională, subliniind că, deși au trecut doi ani de când o altă lege similară a fost declarată neconstituțională, coaliția a preferat să aștepte un moment politic favorabil pentru a avansa proiectul.
Avertismente privind neconstituționalitatea
Spătaru a menționat că, de-a lungul timpului, au fost promovate măsuri neconstituționale, iar propunerile actuale nu fac excepție. De asemenea, ea a remarcat că PSD a inclus în proiect un amendament care este conform cu decizia CCR, dar a omis să respingă amendamentul care prevede eșalonarea creșterii vârstei de pensionare, ceea ce ar putea face ca întregul proiect să fie nevalid din punct de vedere constituțional.
În concluzie, dezbaterile din jurul acestui proiect de lege continuă să genereze controverse, cu fiecare parte având propriile argumente și motivații. Rămâne de văzut care va fi impactul final al acestor măsuri în contextul legislativ actual.
Proiectul privind pensiile magistraților suspendat
Recent, lucrările la proiectul de lege referitor la pensiile magistraților au fost suspendate. O nouă comisie de muncă a fost formată în cadrul Camerei Deputaților, unde a fost acceptat un amendament propus de USR. Acest amendament stipulează că indemnizația lunară, ultima din activitate, va reprezenta cuantumul maxim al pensiei. Astfel, dacă un magistrat încasează 10.000 lei net într-o lună, pensia sa nu va putea depăși această sumă. Această modificare era în conformitate cu o decizie a Curții Constituționale (CCR).
Cu toate acestea, USR nu a obținut acceptul pentru un alt aspect important al proiectului, referitor la eșalonarea creșterii vârstei de pensionare, care a fost respins. „Au spus nu până la vârsta de 40 de ani și ceva”, a explicat o sursă. Această discuție a avut loc în 2022, iar acum se preconizează că, începând de anul viitor, va exista din nou o contestație la Curte, ceea ce va duce la stagnarea reglementărilor.
Întrebări privind proiectul USR
Robert Cazanciuc a întrebat-o pe Simona Spătaru despre stadiul proiectului USR referitor la pensiile magistraților, care a fost depus în Parlament. Simona Spătaru a subliniat că atunci când partidul său guverna împreună cu PNL, a propus o reformă în această privință.
Modificări necesare la CCR
Europarlamentarul independent Vlad Gheorghe a semnalat că problematica legată de numirea judecătorilor la CCR pe criterii politice este esențială și necesită reforme. „Schimbarea modului în care numim judecătorii este crucială”, a afirmat el. Gheorghe a subliniat că actualii judecători sunt adesea numiți pe baza unor decizii politice, ceea ce afectează independența justiției. El a menționat că statisticile arată că deciziile CCR au permis scăparea de prejudicii în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro.
„Până când nu vom numi oameni competenți în funcții cheie, vom rămâne cu pensii speciale și cu o justiție care nu funcționează corect”, a adăugat Vlad Gheorghe, considerând că actualele discuții nu sunt decât o iluzie mediatică.
Adoptarea proiectului de lege de către Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat miercuri un proiect de lege al coaliției, care prevede creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor de la 48 la 65 de ani, începând cu anul 2026, aliniindu-se astfel condițiilor aplicabile altor categorii de angajați. De asemenea, s-a modificat și modul de calcul al pensiilor magistraților, fiind acceptat un amendament în acest sens.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ pentru acest proiect de lege, argumentând că implementarea sa ar putea submina grav funcționarea sistemului judiciar pe termen scurt și mediu. Adoptarea acestui proiect este, de asemenea, una dintre condițiile necesare pentru accesarea celei de-a treia tranșe de finanțare.
Propunerea de lege privind pensiile de serviciu, în atenția Senatului
Propunerea de lege care vizează modificările aduse legislației pensiilor de serviciu urmează să fie supusă votului în Senat, care reprezintă forul decizional în acest proces. Pentru ca această lege să devină efectivă, este necesară promulgarea ei de către președintele României.
Decizia Curții Constituționale
Pe data de 2 august 2023, Curtea Constituțională a României a acceptat sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la modificările legislative privind pensiile de serviciu. Președintele CCR, Marian Enache, a precizat că actul normativ va fi trimis înapoi în Parlament pentru a fi ajustat conform deciziilor Curții.
