Declarațiile lui Radu Miruță privind Salina de la Praid
Radu Miruță a anunțat că a avut discuții cu directorii Salrom, entitatea responsabilă de administrarea Salinei de la Praid. Conform acestuia, directorii erau încrezători în performanța lor, însă realitatea este că salina nu mai este funcțională în prezent. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a subliniat că, în ultimele luni, indemnizațiile directorilor și membrilor consiliilor de administrație au crescut semnificativ, chiar și de cinci ori, în ciuda eforturilor liderilor politici de a reduce cheltuielile.
Acțiuni și măsuri propuse
„Am solicitat explicații și am luat măsuri pentru conducerea Salrom, propunând revocarea acestora din funcții. Am încercat o abordare mai puțin drastică pentru a rezolva situația”, a declarat Miruță în cadrul unei emisiuni. El a evidențiat că, în ciuda afirmațiilor legate de performanță, directorii au neglijat responsabilitatea principală de a proteja zăcământul de sare, lăsând salina să se inunde. „Tragedia de acolo era previzibilă”, a adăugat el.
Revocarea și mecanismele legale
Ministrul Economiei a explicat că a evitat procedura clasică de revocare pentru management defectuos, care ar putea fi contestată în instanță. În schimb, a utilizat un mecanism legal care permite revocarea automată în cazul în care se constată un prejudiciu. „Decizia de revocare nu mai este votată de mine, ci ministerul ia act de situație. Am invocat acest temei și am convocat Adunarea Generală a Acționarilor”, a precizat Miruță.
Indemnizații controversate
Referitor la indemnizațiile directorului Salrom, Radu Miruță a menționat că acesta și-a mărit salariul fix de la 32.000 la 38.000 de lei la sfârșitul lunii mai, chiar după inundațiile de la Salina Praid. Deși se vehicula inițial că majorarea ar fi avut loc în 2025, oficialul a clarificat că aceasta s-a realizat în 2024, în perioada în care salina se confrunta cu grave probleme.
Inundațiile de la Salina Praid
Pe 29 mai 2025, Salina Praid a fost complet inundată după ce debitul pârâului Corund a crescut de peste 100 de ori, provocând pătrunderea a aproximativ 7 milioane de metri cubi de apă ultrasărată în galerii. În luna iunie, Miruță a subliniat că nu a observat nicio preocupare din partea conducerii Salrom pentru rezolvarea problemei de la Praid, menționând că există riscul ca mina să se prăbușească și să se transforme într-un lac.
Salariul directorului general a fost majorat după incidentul de la Praid
Ministrul Mediului a declarat că, în cazul de la Praid, responsabilitățile sunt împărțite între diverse instituții care au așteptat ca o tragedie să se producă. Aceasta a subliniat necesitatea de a acționa mai devreme pentru a preveni astfel de incidente.
Indemnizații majorate în companiile de stat
Radu Miruță a adus în discuție majorările indemnizațiilor directorilor și membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat, care au crescut semnificativ în ultimele luni, chiar și în contextul în care liderii politici căutau soluții pentru reducerea cheltuielilor. Ministrul Economiei a menționat că, în unele cazuri, indemnizațiile au fost majorate de până la cinci ori.
„Adesea, în companiile statului, conducerea ia decizii care nu sunt în interesul României. Există multe mecanisme învechite care trebuie abordate. M-a surprins faptul că, în perioada în care ne străduiam să găsim soluții de reducere a cheltuielilor, în companiile de stat s-au înregistrat creșteri ale indemnizațiilor de până la cinci ori comparativ cu luna mai. De exemplu, la Șantierul Naval Mangalia, indemnizațiile membrilor consiliului de administrație au crescut de la 2.260 de lei la 15.500 de lei, iar la Romarm de la 6.500 de lei la 19.950 de lei”, a explicat Miruță.
Îngrijorări cu privire la creșterile salariale
Ministrul a menționat că, de exemplu, directorul Icertrans are un salariu de 53.910 lei, toate sumele fiind brute. Aceste majorări, efectuate cu puțin timp înainte de formarea noului Guvern, ridică semne de întrebare cu privire la intențiile actualei conduceri.
Măsuri imediate pentru corectarea situației
„Este vorba despre o atitudine față de resursele pe care statul român trebuie să le valorifice. Voi implementa măsuri pentru a corecta această situație. Am încheiat selecția pentru următorii patru ani prin ordonanța 109, iar indicatorii de performanță vor fi actualizați pentru a reflecta realitatea. Cei care nu îndeplinesc noii indicatori vor fi înlocuiți”, a afirmat Miruță.
Ministrul a dat și un exemplu extrem de relevant: compania Mamaia S.A. are doar trei angajați, dar patru membri în consiliul de administrație, ceea ce ilustrează ineficiența sistemului. „La o companie cu trei angajați, avem patru șefi, ceea ce este inacceptabil”, a subliniat el.
Concluzie
Aceste situații de ineficiență și majorări salariale excesive în companiile de stat trebuie urgent corectate pentru a asigura un management responsabil și eficient al resurselor publice, în beneficiul tuturor cetățenilor români.
Controverse privind numirile în Consilii
Recent, au apărut discuții intense legate de numirile în diverse Consilii, în special cu privire la criteriile de competență și remunerație. Unii critici subliniază că nu este realist ca o persoană să aibă expertiză în multiple domenii, doar pentru a obține un salariu de 30.000 de lei. Aceștia consideră că astfel de decizii sunt făcute superficial, fără a ține cont de capacitățile reale ale celor numiți.
Modificări legislative necesare
Unul dintre cei implicați în această discuție a subliniat importanța reformării ordonanței 109, care reglementează salariile în cadrul acestor instituții. Acesta a sugerat că, în prezent, salariile pot ajunge de până la șase ori mai mari decât salariul mediu din companie, o practică ce ar trebui revizuită. Propunerea este de a limita acest factor de multiplicare la două, pentru a asigura o remunerație mai echitabilă.
Angajamentul de a lupta împotriva abuzurilor
Declarațiile au fost făcute în contextul unui demers mai amplu de combatere a abuzurilor din cadrul companiilor care beneficiază de astfel de reglementări. Este subliniată necesitatea ca legislația să fie adaptată pentru a reflecta mai bine realitățile economice și sociale actuale.
