Reacția fostului premier Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, fostul premier al României, a oferit joi o primă reacție după ce a părăsit Palatul Victoria, dispărând o perioadă din atenția publicului. El a răspuns acuzațiilor care susțin că a lăsat în urmă un „dezastru economic” și a comentat amenințările cu plângeri penale, subliniind că România „nu este în colaps economic”. În plus, Ciolacu a acuzat guvernul actual, condus de Bolojan, de măsuri fiscale care justifică intervenții dure în economia națională și în veniturile cetățenilor.
Acuzații și măsuri fiscale
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării”, a declarat Ciolacu. El a remarcat că, în ultima vreme, au apărut acuzații severe și teorii alarmiste referitoare la așa-zisul „dezastru economic” lăsat în urmă. De asemenea, a menționat că există persoane care intenționează să depună plângeri penale împotriva sa, ignorând faptul că execuțiile bugetare sunt publice și pot fi verificate de oricine.
„Dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a adăugat fostul premier.
Angajamentele guvernării anterioare
Ciolacu a explicat că reforma fiscală face parte din angajamentele asumate de guvernarea anterioară de dreapta prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În traducere, și cu un deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia realizată. Nu există cale de întoarcere. Cât am fost premier, am negociat constant cu cei de la Comisie, pentru a evita măsuri fiscale abrupte care ar putea conduce la recesiune economică. Măsurile au fost întotdeauna la discreția noastră”, a explicat el.
Impozitarea progresivă și impactul său
Marcel Ciolacu a subliniat că a susținut un sistem de impozitare progresiv. „Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Alegerea creșterii TVA-ului și a impozitelor pe pensii, punând întreaga povară asupra celor cu venituri mici și medii, reprezintă o mare greșeală. Aceasta ar conduce la o scădere a puterii de cumpărare cu 20-25%! Nu sunt doar eu cel care susține acest lucru, ci și BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD”, a concluzionat el.
România nu se află în colaps economic
În continuare, fostul premier a reafirmat că România nu se află în colaps economic și a prezentat date în sprijinul afirmației sale. „NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar dori să credeți asta pentru a-și justifica mai ușor intervențiile dure în economia și veniturile populației”, a declarat el, îndemnând publicul să reflecteze asupra realității situației economice din țară.
Creșterea economică a României în ultimii ani
România a înregistrat o creștere semnificativă a PIB-ului, ajungând de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 46% în doar trei ani. În această perioadă, țara noastră nu a intrat în recesiune, în contrast cu 10 alte state membre ale Uniunii Europene care au experimentat o scădere economică.
Creșterea puterii de cumpărare
Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a depășit 1.000 euro, iar pensia medie a depășit 500 euro, reflectând o îmbunătățire a nivelului de trai al populației.
Investiții în infrastructură și servicii
Investițiile publice au fost, de asemenea, în expansiune, dublându-se de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024, cu proiecții de 149 miliarde lei pentru 2025, stabilind astfel un nou record. Aceste fonduri au permis demararea unor mari proiecte de infrastructură, cum ar fi Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești și construcția mai multor spitale regionale. În plus, s-au realizat investiții în educație, inclusiv în școli și grădinițe.
Programele de dezvoltare rurală
Proiectele implementate prin programul CNI sau Anghel Saligny au avut un impact semnificativ asupra comunităților rurale, îmbunătățind accesul la apă, gaze, canalizare și infrastructură rutieră. Aceste inițiative sunt esențiale pentru creșterea calității vieții în mediul rural, în ciuda provocărilor întâmpinate.
Ajutoare și subvenții
România a reușit să redirecționeze între 6-8% din PIB sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții, o sumă semnificativ mai mare față de 1,9% în perioada guvernelor anterioare. Aceste măsuri au avut rolul de a susține economia în perioade dificile.
Inflația și rezervele valutare
Inflația a scăzut de la 10,3% la 4,9%, în urma implementării unor măsuri de plafonare a prețurilor la energie și alimente esențiale. De asemenea, rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric de 72 miliarde euro, iar Trezoreria a păstrat 10,6 miliarde euro, dublu față de nivelul de la preluarea guvernării.
Deficitul bugetar și gestionarea fondurilor
Cu toate acestea, România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut, având cheltuieli semnificative din Fondul de Rezervă. Marcel Ciolacu a subliniat că anul trecut nu s-a realizat nicio rectificare bugetară, explicând că această decizie a fost luată pentru a evita o explozie a cheltuielilor publice în contextul alegerilor.
Deficitul a fost gestionat într-un context complex, România nepreluând un deficit de sub 3%, ci unul de aproape 7%. Această situație a generat întrebări și discuții cu privire la responsabilitățile politice în gestionarea economiei.
Deficitul și Impactul Cheltuielilor
Un an și zece luni din ultimii cinci ani și jumătate reprezintă realitatea cu care ne confruntăm. Guvernul a preluat conducerea într-un moment în care deficitul a crescut alarmant, ca urmare a unor cheltuieli necontrolate. Acestea includ sute de milioane de euro direcționate către afaceriști necunoscuți, achiziții anticipativă de rachete, jaful din perioada pandemiei, cu măști neconforme, precum și miliardele de euro alocate vaccinurilor. La aceste probleme se adaugă liberalizarea haotică a pieței energetice și efectele războiului din Ucraina, care au contribuit la creșterea dobânzilor. Astăzi, plătim dobânzi pentru împrumuturile uriașe contractate în acea perioadă, ceea ce a făcut ca datoria publică să crească de la 34% la 49% în doar doi ani.
Investiții în Viitor
Deși deficitul a crescut, acesta a fost structurat astfel încât 80% din suma respectivă a fost alocată investițiilor în infrastructură, cum ar fi drumuri, spitale, școli, apă și canalizare. Aceste investiții sunt esențiale pentru viitorul nostru. De asemenea, am implementat creșteri ale burselor pentru elevi și studenți, conform Legilor Educației promovate de președinte. Pensiile au fost recalibrate conform angajamentelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o lege validată de Banca Mondială și Comisia Europeană, considerată sustenabilă și capabilă să aducă ordine în sistemul de pensii.
Salarii și Investiții în Educație și Sănătate
Am crescut semnificativ salariile din educație, în special pentru profesorii debutanți, precum și pentru personalul din sănătate, poliție, armată și administrația publică. Este important să ne amintim că aceste categorii profesionale au fost, la un moment dat, în Piața Victoriei, iar cei care astăzi contestă aceste creșteri erau printre primii care le susțineau. Majorările salariale au fost considerate un avans din Legea salarizării, un alt jalon important din PNRR, care a fost amânat din cauza constrângerilor bugetare.
Deficit Sustenabil și Dezvoltare Inteligentă
Am considerat că un deficit orientat către investiții este unul sustenabil pe termen mediu, deoarece banii investiți în economie se multiplică și revin la buget în 3-5 ani. Acesta este modelul de dezvoltare inteligentă care a propulsat modernizarea țărilor europene. Istoria arată că multe dintre acestea, precum Spania, Italia, Franța, Portugalia și Polonia, au avut deficite semnificative, dar au reușit să se dezvolte și să progreseze.
Atenție la Austeritate
Panică este mai periculoasă decât deficitul, iar austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adâncește. Aceasta duce la scăderea consumului, la tăierea investițiilor și la contractarea economiei, ceea ce poate genera probleme structurale serioase. Austeritatea nu aduce beneficii, ci transformă o criză bugetară rezolvabilă într-o criză economică. Este esențial să ne întrebăm: vrem o economie stagnată, o populație îngrijorată și investiții blocate? Aceste aspecte ne-ar costa mult mai mult în viitor.
Plan de Ajustare Fiscală
Sunt de acord că trebuie să reducem deficitul, motiv pentru care am elaborat un plan de ajustare fiscală, convenit cu Comisia Europeană, pe o perioadă de șapte ani. Este crucial să nu acționăm impulsiv, ci să reducem risipa fără a afecta economia. Populația și economia nu au nicio vină în această situație. Românii nu sunt doar cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată, având în vedere că acesta este obiectivul principal al politicilor publice.
Întrebări privind impozitarea câștigurilor
Un fost premier a ridicat o serie de întrebări pertinente referitoare la dispariția bruscă a măsurilor de impozitare a câștigurilor realizate pe piața de capital și în sectorul criptomonedelor. Acesta se întreabă dacă aceste decizii au fost influențate de interesele celor mai înstăriți membri ai societății.
Impozitarea profiturilor multinaționalelor
Fostul lider politic a subliniat, de asemenea, lipsa măsurilor de impozitare a profiturilor excesive generate de companiile multinaționale, sugerând că aceste politici ar putea deranja anumiți actori din economie.
Vânzarea companiilor de stat
În plus, fostul premier a exprimat nelămuriri cu privire la vânzarea companiilor profitabile de stat pe bucăți, întrebându-se care sunt motivele din spatele acestei strategii. Aceste afirmații subliniază o preocupare crescută față de gestionarea resurselor naționale și impactul asupra bunăstării populației.
