Declarații ale primarului Constantin Toma privind asistența socială în România
Primarul PSD al municipiului Buzău, Constantin Toma, a afirmat sâmbătă, în cadrul unei intervenții la Digi24, că este esențial ca Guvernul să implementeze măsuri care să încurajeze munca în România. Toma a subliniat că o parte dintre persoanele beneficiare de ajutoare sociale sunt, de fapt, apte de muncă, dar aleg să nu participe pe piața muncii.
„O mulțime de oameni aleg să nu muncească”
În legătură cu situația asistaților social, Constantin Toma a declarat că majoritatea acestora ar putea să activeze, însă refuză să facă acest lucru. „Este o situație foarte proastă. Trebuie să se facă analize foarte serioase pentru că, din păcate, o parte dintre ei, nu spun majoritatea, sunt apți de muncă, dar nu doresc să muncească. De ani de zile, șomajul în municipiul Buzău se menține între 0,6-0,7%, iar angajatorii nu găsesc persoane dornice să lucreze. Se organizează burse pentru locuri de muncă, iar de multe ori există mai multe oferte decât oameni care vor să muncească. Asta este realitatea. Multe persoane vin doar pentru a solicita avizul că nu au găsit un loc de muncă adecvat pregătirii lor sau, mai precis, nepregătirii lor”, a declarat acesta.
Constantin Toma a continuat, afirmând: „Legea este foarte largă, iar statul român funcționează la costuri extrem de mari. Au fost oferite numeroase facilități de-a lungul timpului, iar acum ne confruntăm cu situații greu de gestionat. Este nevoie de analize detaliate, pentru că funcționăm cu costuri ridicate atât la nivel central, cât și local. Veniturile suplimentare sunt mai greu de obținut decât reducerea costurilor. Este necesar să identificăm domeniile în care putem reduce cheltuielile pentru a putea funcționa ca stat și pentru a diminua deficitul bugetar, care riscă să devină o povară insuportabilă”, a adăugat primarul.
Florin Birta: „Verificarea scutirilor medicale”
Pe de altă parte, primarul PNL din Oradea, Florin Birta, a avansat câteva soluții, afirmând: „Este important să creăm cât mai multe locuri de muncă în fiecare municipiu și județ. De asemenea, trebuie găsită o modalitate prin care scutirile medicale, care atestă aptitudinea de muncă a persoanelor, să fie verificate în mod detaliat. La fel ca în cazul concediilor medicale, unele dintre acestea pot fi emise fără a reflecta realitatea stării de sănătate a beneficiarilor.”
Birta a subliniat că este necesară o verificare similară și pentru asistații sociali care beneficiază de documente medicale ce atestă incapacitatea de a presta muncă în folosul comunității sau în anumite societăți comerciale.
Reducerea perioadei de șomaj la 6 luni
În contextul măsurilor propuse, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat la finalul lunii septembrie despre o posibilă reducere a perioadei de șomaj în cadrul Pachetului 3 de măsuri. Acesta a răspuns că perioada va fi limitată la șase luni, iar economiile generate din această măsură ar trebui să fie redirecționate pentru a sprijini persoanele care se reintegrează în câmpul muncii.
Stimularea ocupării forțate de muncă prin măsuri legislative
Într-o recentă declarație, primarul Constantin Toma a exprimat susținerea pentru măsuri menite să încurajeze angajarea, printre care se numără facilități pentru persoanele care se reangajează, cum ar fi suportarea cheltuielilor de navetă pentru o perioadă de un an sau doi. Toma a fost de acord cu propunerea lui Ilie Bolojan de a reduce durata șomajului de la un an la șase luni, subliniind necesitatea stimulării muncii în contextul în care aproximativ 4,5 milioane de oameni cu vârste între 18 și 64 de ani nu sunt activi pe piața muncii.
„De unde să aduni banii necesari pentru a menține sistemul în funcțiune? Mă refer în special la sistemul de sănătate și pensii. Avem o problemă majoră și trebuie să facem tot posibilul pentru a încuraja munca în această țară. Există mulți oameni care aleg pur și simplu să nu muncească”, a afirmat Toma în cadrul unei emisiuni la Digi24.
Cheltuieli semnificative pentru ajutoarele sociale
Potrivit estimărilor, cheltuielile statului cu ajutoarele sociale și compensările se ridică la peste 127 miliarde de lei pentru anul 2025, incluzând atât bugetul central, cât și pe cel local. Cheltuielile pentru ajutoarele sociale sunt estimate la 4,7 miliarde de lei anual, conform unor analize realizate de Digi24.
La nivel guvernamental, bugetul pentru asigurările de șomaj este de 2,6 miliarde de lei, având în vedere aproximativ 30.000 de șomeri și 7.000 de absolvenți. De asemenea, venitul minim de incluziune este estimat la 1,6 miliarde de lei pe an, adică în jur de 133 milioane de lei lunar, beneficiind de acesta peste 200.000 de persoane.
Statul investește suplimentar aproximativ 500 de milioane de lei anual în alte forme de ajutoare sociale, iar la nivel local, cheltuielile pentru asistența socială sunt estimate la sute de milioane de lei anual.
Condițiile de acordare a ajutoarelor sociale
Ajutoarele financiare de la stat sunt destinate familiilor al căror venit nu depășește 930 de lei pe membru. Sumele variază în funcție de dimensiunea familiei. De exemplu, venitul minim de incluziune este de 366 de lei lunar pentru o persoană singură, iar o familie cu mai mult de patru copii poate primi până la 638 lei lunar, a explicat jurnalista Digi24, Mihaela Brazdeș.
Adoptarea Pachetului 3 de măsuri fiscale
În ceea ce privește adoptarea celui de-al treilea Pachet de măsuri fiscale, premierul Ilie Bolojan a anunțat că acesta va fi finalizat până la sfârșitul lunii, după ce toate detaliile legate de reforma administrației publice vor fi stabilite în cadrul Coaliției. „Deciziile nu se iau ușor într-o coaliție de patru partide. Dacă ar fi fost un singur partid la guvernare, anumite decizii ar fi fost mai rapide. Totuși, dezbaterile sunt esențiale, deoarece din ele pot apărea cele mai bune idei. Cred că, în acest context, am fi putut acționa mai eficient dacă am fi fost mai coerenți și solidari”, a adăugat Bolojan.
Decizii imediate în administrație
Un oficial a anunțat că în ceea ce privește administrația, problemele sunt în mare parte rezolvate. El a exprimat speranța că, pe lângă discuțiile despre cuantumul reducerii, care este recunoscută ca o necesitate de către toți colegii, va exista un consens asupra formei în care se va realiza acest lucru. Săptămâna viitoare se așteaptă o decizie finală, iar clarificarea aspectelor ce țin de administrația centrală este esențială, aceasta având un rol important în cadrul acestui pachet. Oficialul a menționat că, odată ce toate detaliile sunt stabilite, se poate elabora rapid un pachet 3, cu scopul de a fi adoptat în această lună.
Această declarație a fost făcută vineri, în cadrul prezentării bilanțului la 100 de zile de la preluarea funcției de prim-ministru al României.
