Creșterea vechimii în muncă pentru pensionarea magistraților
Vechimea necesară pentru pensionarea magistraților va fi extinsă de la 25 de ani la 35 de ani, aliniindu-se astfel la cerințele aplicate celorlalți cetățeni. De asemenea, cuantumul pensiei acestora, calculat în funcție de ultima remunerație netă, va scădea de la 100% la 70%. Aceste modificări fac parte dintr-o reformă a pensiilor de serviciu destinate magistraților, care va include o perioadă de tranziție de 10 ani, iar la finalul acestei perioade pensionarea se va realiza la vârsta de 65 de ani, conform noilor reglementări legislative anunțate de Guvern în Parlament.
Declarațiile premierului privind reforma pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că este esențial să se restabilească justiția și echitatea în sistemul de pensii pentru magistrați. Acesta a subliniat importanța contribuției magistraților în societate, menționând totodată necesitatea de a asigura o dozare corectă a resurselor. „Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, iar pensia medie în magistratură depășește 24.000 de lei, cu unele pensii ajungând chiar la 35.000 – 40.000 de lei pentru cei care au ocupat funcții de conducere”, a declarat Bolojan.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege vizează o reformă semnificativă în ceea ce privește pensiile magistraților. Vârsta standard de pensionare va fi stabilită la 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară va fi majorată la 35 de ani, similar cu reglementările aplicate celorlalte categorii profesionale. De asemenea, cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din venitul net din ultima lună. Chiar și cu această ajustare, pensiile magistraților vor rămâne substanțiale, iar premierul a subliniat că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei asigură independența necesară pentru exercitarea funcției de magistrat, conform standardelor internaționale și constituției.
Reacția premierului la protestele magistraților
În urma protestelor exprimate de magistrați, Bolojan a clarificat că reformele nu sunt menite să penalizeze acest corp profesional, ci, dimpotrivă, să asigure echitate și încredere în justiție. „Magistratul rămâne un pilon esențial al statului de drept, iar respectul față de această profesie nu este supus discuției. Vă cer sprijinul pentru a transmite un mesaj clar că România poate fi guvernată cu responsabilitate, având în vedere principiile asumate”, a concluzionat premierul.