Operațiune de amploare împotriva unei rețele de falsificare a actelor de identitate
O vastă operațiune desfășurată de către procurori și polițiști a scos la iveală o rețea specializată în emiterea de acte de identitate românești bazate pe domicilii fictive, destinate cetățenilor din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fostul spațiu sovietic. În dimineața zilei de marți, autoritățile au efectuat 17 percheziții, inclusiv la instituții publice din județul Suceava și la diverse adrese din București.
Percheziții la instituții publice din județul Suceava
Conform surselor apropiate anchetei, 15 dintre percheziții s-au desfășurat în localitățile Dumbrăveni și Sălăgeni. Aceste acțiuni au vizat Primăria comunei Dumbrăveni, Serviciul Public de Evidență a Populației, precum și locuințele primarului și ale altor funcționari publici. Alte două percheziții au avut loc în sectoarele 1 și 3 din București.
Printre persoanele vizate se numără cei care au acceptat să „închirieze” spații pentru cetățenii străini, facilitând astfel obținerea actelor de identitate, cu scopul final de a obține pașaportul românesc.
Modul de operare al rețelei: acte de identitate pe baza domiciliilor fictive
Procurorii au dezvăluit că ancheta are ca obiectiv destrămarea unei rețele care obținea acte de identitate românești pentru cetățeni străini, folosind certificate de cetățenie falsificate și declarații de luare în spațiu falsificate. Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a declarat: „Se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Suceava, respectiv pentru uz de fals și complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate.”
Investigațiile se concentrează pe destructurarea unei rețele care, cu sprijinul unor funcționari din servicii de evidență a populației și dintr-o primărie, a emis documente de identitate românești cu informații false privind domiciliul. Aceste acte erau emise pentru persoane născute în Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta Uniune Sovietică.
Documentele erau furnizate de către funcționari corupți care lucrau în serviciul de evidență a persoanelor și într-o primărie, deși străinii nu locuiau niciodată la adresele declarate, multe dintre acestea fiind clădiri improprii sau dezafectate.
Parchetul a subliniat: „Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul fictiv al persoanei, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă.” Scopul final al acestei activități era obținerea pașaportului românesc, care asigură libertatea de circulație în Uniunea Europeană.
Beneficiarii rețelei, cercetați penal
Până în prezent, anchetatorii au identificat 18 persoane care au obținut cărți de identitate și pașapoarte pe baza unor documente falsificate. „Față de un număr de 18 beneficiari s-a dispus continuarea urmăririi penale, deoarece aceștia au obținut acte de identitate și pașapoarte pe baza unor certificate de cetățenie falsificate anterior”, a comunicat Parchetul ICCJ.
Perchezițiile au fost realizate cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția de Investigare a Criminalității Economice, Serviciul de Informații și Analiză Strategică, precum și al Serviciului Tehnic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Rețea destructurată, dar provocările continuă
Aceste acțiuni subliniază importanța combaterii rețelelor de falsificare a documentelor în România, în contextul în care astfel de activități pot afecta securitatea națională și integritatea sistemului de identitate. Continuarea investigațiilor va dezvălui, fără îndoială, noi detalii privind amploarea acestei rețele și implicările sale.
Autor: Redacția