Ministerul Finanțelor a prezentat recent la Bruxelles Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, document care prevede ajustări semnificative ale deficitului bugetar. În prezent, deficitul este estimat la 7,9% din PIB pentru 2024, iar obiectivul este ca acesta să scadă treptat la 2,5% din PIB până în 2031. Un element-cheie al acestui plan este reforma pensiilor speciale, un subiect extrem de controversat în România, datorită impactului bugetar ridicat și a inechităților din sistem.
Reforma pensiilor speciale: recalibrare și măsuri de impozitare progresivă
În octombrie 2023, președintele Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege a pensiilor speciale, care aduce modificări notabile, respectând recomandările Curții Constituționale. Aceasta prevede menținerea pensiilor mari pentru magistrați, iar pentru celelalte categorii de beneficiari introduce o impozitare progresivă între 10% și 20%. Noua lege urmărește, de asemenea, recalibrarea sistemului prin:
- Calcularea pensiilor speciale pe baza principiului contributivității: Reforma propune un calcul bazat pe contribuțiile efective și vechimea profesională, aliniind astfel beneficiile la un sistem mai echitabil și sustenabil.
- Plafonarea pensiilor speciale: Sumele încasate nu vor depăși veniturile obținute de beneficiari în perioada activă, o măsură care vizează eliminarea discrepanțelor și nemulțumirilor publice.
- Interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale și simplificarea celor existente, ceea ce va contribui la reducerea complexității și a costurilor administrative.
Impactul bugetar al pensiilor speciale: 1,7 miliarde de lei anual
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat recent că pensiile speciale au un impact anual de 1,7 miliarde de lei asupra bugetului, evidențiind importanța ajustării sistemului pentru a asigura sustenabilitatea economică. Numărul beneficiarilor a crescut constant, fiind înregistrat un total de 11.794 persoane cu pensii speciale în august 2024, în creștere față de 10.886 la începutul anului. Printre cei mai numeroși beneficiari sunt magistrații (5.664 în august), care au în prezent și cele mai mari pensii speciale.
Exemple de pensii speciale și contribuția din bugetul de stat
Unele pensii speciale ajung la sume considerabile, fiind acoperite parțial sau integral din bugetul de stat:
- Magistrați: Pensia medie pentru această categorie este de aproximativ 25.184 de lei, dintre care 22.068 lei sunt susținuți de la bugetul de stat.
- Corp diplomatic și consular: 823 de persoane beneficiază de o pensie medie de 6.651 lei, cu 3.147 lei acoperiți de stat.
- Funcționari publici parlamentari: Pensiile speciale pentru cei 899 de beneficiari ating o medie de 5.771 lei, din care 3.289 lei sunt subvenționați de stat.
- Personal aeronautic: Cei 1.392 de pensionari din aviația civilă au o pensie medie de 12.937 de lei, cu 8.291 de lei plătiți din bugetul public.
Diferența dintre pensia contributivă și pensia de serviciu este acoperită de la bugetul de stat, o măsură care atrage nemulțumiri din partea contribuabililor.
Probleme structurale: rate de înlocuire și vârste de pensionare favorabile
Ratele de înlocuire, adică raportul între pensia încasată și ultimul salariu, sunt semnificativ mai mari pentru beneficiarii de pensii speciale comparativ cu sistemul public. Astfel:
- Personal civil: Rata de înlocuire este de 80%, iar în cazul pensiilor militare de 65%, mult peste media sistemului public, care este de aproximativ 41%.
- Vârste de pensionare și perioade contributive: La fel ca în alte țări UE, vârsta de pensionare și perioadele contributive sunt favorabile pentru beneficiarii de pensii speciale. De regulă, aceștia se pensionează mai devreme și au perioade de contribuție contabilizate mai avantajos.
Comparația cu alte țări din UE: o tendință de reducere a pensiilor speciale
Conform Băncii Mondiale, aproape toate țările din UE au în vigoare un sistem de pensii speciale, însă există o tendință de eliminare treptată a acestora, în special a celor care nu au o justificare clară. În majoritatea statelor membre, vârsta de pensionare pentru beneficiarii de pensii speciale este mai mică, iar regulile de calcul sunt mai favorabile, ceea ce face ca beneficiile să fie mai mari decât în sistemul public.
Perspective și efecte asupra deficitului bugetar
Reforma pensiilor speciale face parte din planul României de a reduce deficitul bugetar, urmând să fie implementată până în 2031, conform Planului bugetar-structural național. Totuși, pentru a intra în vigoare, aceste măsuri trebuie aprobate de Comisia Europeană, iar România va trebui să demonstreze capacitatea de a gestiona eficient fondurile publice. Autoritățile speră că recalibrarea pensiilor speciale, împreună cu măsuri de reducere a complexității sistemului, vor sprijini echitatea socială și stabilitatea economică pe termen lung.
Autor: B. Constantin
