Salariul Mediu Net în Creștere, Dar Puterea de Cumpărare Scade
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), salariul mediu net la nivel național a atins în luna septembrie valoarea de 5.443 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 1% comparativ cu luna august și de 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, în ciuda acestei creșteri, puterea de cumpărare a angajaților a suferit o scădere semnificativă. Indicele câștigului salarial real a fost de doar 94,7% față de anul trecut, ceea ce sugerează că salariile au crescut cu o viteză mai lentă decât prețurile.
„Deși salariile par să crească pe hârtie, inflația reduce efectul benefic asupra veniturilor. Oamenii resimt din ce în ce mai puțin în buzunar”, a declarat un specialist în resurse umane. Potrivit INS, salariul mediu brut a fost de 9.078 lei în septembrie, iar cele mai mari venituri au fost înregistrate în sectorul extracției petrolului și gazelor naturale, cu 12.433 lei, urmat de sectorul IT, cu 12.136 lei. În contrast, angajații din hoteluri și restaurante, precum și din industria textilă, au înregistrat cele mai scăzute salarii, de 3.383 lei și, respectiv, 3.446 lei.
Impactul Inflației asupra Veniturilor
Specialistul în resurse umane a explicat că inflația a evoluat mai rapid decât veniturile, ceea ce a dus la o diminuare reală a puterii de cumpărare. „Chiar dacă observăm o creștere de 1% a salariului mediu, inflația a depășit acest procent. Cu alte cuvinte, banii pe care îi primim au o valoare mai mică. Puterea de cumpărare continuă să scadă”, a adăugat aceasta.
Primele ocazionale și Impactul Asupra Statisticilor
INS a semnalat că în luna septembrie, multe dintre creșterile salariale s-au datorat primelor ocazionale, cum ar fi bonusuri pentru performanță sau bonusuri anuale. „Aceste prime contribuie la creșterea mediei statistice, dar nu îmbunătățesc venitul lunar constant al angajaților. Sunt sume care vin și pleacă, fără un impact pe termen lung”, a subliniat specialistul.
De asemenea, s-a subliniat că o mare parte din aceste creșteri salariale nu se bazează pe o creștere a productivității, ceea ce le face nesustenabile. „Dacă productivitatea nu crește, companiile nu pot susține majorări salariale permanente. În multe cazuri, bonusurile sunt oferite pentru a păstra angajații, nu pentru că s-au înregistrat performanțe economice superioare”, a explicat aceasta.
Taxarea Muncii în România
România se menține ca una dintre țările cu cea mai ridicată taxare a muncii din Uniunea Europeană. Aproximativ 43% din salariul brut este alocat contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. „Diferența dintre costul total al unui angajat pentru companie și suma pe care o primește efectiv este considerabilă. Lucrezi mult, dar simți puțin în buzunar. Aceasta este o realitate fiscală, nu doar o percepție”, a afirmat specialistul.
Aceasta a avertizat că nivelul ridicat al taxării descurajează formalizarea completă a muncii și limitează posibilitățile de creștere salarială. „Reducerea taxării pentru salariile mici și medii ar putea reprezenta o soluție viabilă, oferind astfel angajaților mai mult în buzunar și companiilor mai mult spațiu pentru majorări fără a transfera costurile către prețuri”, a concluzionat specialistul.
Protestul Sindicatelor pentru Creșterea Salariului Minim
Sindicatele, conduse de Blocul Național Sindical (BNS), cer o creștere a salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei până în anul 2026. Reprezentanții BNS au organizat un protest recent în Piața Victoriei, acuzând guvernul că, prin menținerea salariului minim actual, condamnă peste 1,8 milioane de angajați la o situație economică precară.
Impactul majorării salariului minim asupra puterii de cumpărare
O eventuală creștere a salariului minim este considerată benefică, dar necesită o abordare responsabilă. Sorina Faier subliniază că, fără o reducere a taxelor pe muncă sau stimularea productivității, companiile vor fi nevoite să transfere costurile suplimentare în prețuri. Astfel, se poate ajunge la o situație în care ajutăm într-o direcție, dar pierdem în alta.
Corelarea salariului minim cu inflația și performanța economică
Faier consideră că salariul minim nu ar trebui să fie legat doar de inflație, ci și de performanța economică: „Fără un echilibru între productivitate și costuri, orice majorare a salariului minim poate genera noi scumpiri.”
Consecințele stagnării salariului minim în 2026
Dacă salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în 2026, în contextul unei inflații de 5–6%, puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili ar putea scădea semnificativ. De exemplu, un salariat care câștigă aproximativ 2.500 lei net ar putea cumpăra cu 150–200 lei mai puține bunuri lunar din cauza inflației, ceea ce reprezintă o pierdere directă influențând traiul zilnic.
„Cu un salariu minim net de 2.500 de lei, o inflație de 6% ar însemna o pierdere de circa 150 de lei din puterea de cumpărare anual. În cazul unei inflații de 8–9%, pierderea ar putea ajunge la 200–225 de lei sau chiar mai mult,” explică expertul în resurse umane.
Importanța strategiilor coerente pentru creșterile salariale
Faier atrage atenția că pentru angajații plătiți la salariul minim, orice creștere a prețurilor se resimte imediat, având în vedere că majoritatea veniturilor sunt direcționate către alimente, chirie și utilități. „Fără politici coerente, creșterile salariale vor fi doar iluzii statistice,” adaugă ea.
Propuneri pentru o strategie salarială eficientă
Faier subliniază necesitatea unei strategii salariale clare în România, nu doar a unor creșteri sporadice. „Salariile trebuie ajustate automat în funcție de inflație și productivitate. Numai astfel putem proteja veniturile reale ale angajaților,” afirmă ea.
Printre măsurile propuse se numără: indexarea automată a salariului minim în funcție de inflație și productivitate; reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii; sprijin fiscal pentru IMM-uri pentru a face față creșterilor; investiții în formarea profesională pentru a spori productivitatea; transparență salarială și negocieri colective reale pentru un echilibru între angajatori și angajați.
Concluzia privind sustenabilitatea creșterii salariilor
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă este însoțită de o economie mai productivă și de o taxare echilibrată. Altfel, toate eforturile se pot transforma în inflație, fără ca oamenii să simtă vreo îmbunătățire reală,” concluzionează Sorina Faier.
