Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, este zguduit de acuzații grave de fraudă electorală, centrate pe candidatul independent Călin Georgescu. Două contestații au fost depuse miercuri, 27 noiembrie, la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Sebastian Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua României, și Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român. Cei doi cer anularea primului tur de scrutin, invocând încălcări grave ale legislației electorale și imixtiuni externe în procesul electoral.
Acuzații detaliate: Campanie frauduloasă și surse ilegale de finanțare
În contestația sa, Sebastian Popescu afirmă că rezultatul obținut de Călin Georgescu, peste 2,1 milioane de voturi (22,94% din totalul exprimat), a fost realizat printr-o campanie electorală masivă, desfășurată preponderent online, dar finanțată ilegal și nedeclarată. Potrivit raportului Autorității Electorale Permanente (AEP), Georgescu a raportat cheltuieli de zero lei pentru întreaga campanie, în ciuda unei activități intense de promovare pe rețelele de socializare.
Popescu susține că această discrepanță indică o finanțare din surse externe, inclusiv de la entități statale străine, care ar fi avut ca scop destabilizarea României. De asemenea, el menționează utilizarea masivă a unor tehnici avansate de manipulare online, inclusiv rețele de boți și troli, dar și inteligența artificială pentru generarea de comentarii și reacții false.
Manipularea electoratului prin rețele online ca Tik Tok
Campania lui Georgescu este descrisă ca fiind deliberat „amatoricească” pentru a crea o iluzie de autenticitate și susținere populară naturală. Strategia ar fi inclus videoclipuri și postări aparent spontane, amplificate de o rețea centralizată de conturi și influenceri care au promovat mesajele candidatului fără să eticheteze clar postările drept publicitate plătită, încălcând astfel legislația UE privind transparența reclamelor politice.
„Această metodă reprezintă o formă de manipulare gravă, afectând percepția publicului și contravenind principiului transparenței în campaniile electorale”, se arată în contestația depusă la CCR.
Susținere externă și pericolele la adresa suveranității naționale
Popescu a subliniat că amplitudinea viralizării mesajelor lui Georgescu pe platforme precum TikTok nu ar fi putut fi realizată fără o susținere masivă, directă, din partea companiei TikTok, cu sediul în China. Acest lucru ridică suspiciuni cu privire la o imixtiune gravă a unei puteri străine în alegerile din România. „Aceasta reprezintă un atentat la siguranța națională și o încălcare flagrantă a suveranității statului român”, a declarat Popescu.
Cristian Terheș, cel de-al doilea contestatar, a susținut argumente similare, cerând Curții Constituționale să anuleze alegerile și să dispună repetarea primului tur.
Poziția Curții Constituționale privind alegerile din primul tur
Potrivit legislației în vigoare, CCR poate anula alegerile dacă fraudele invocate sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care pot participa la turul al doilea. Decizia Curții urmează să fie luată joi, 28 noiembrie, iar în cazul în care contestațiile vor fi admise, turul I al alegerilor ar putea fi repetat în a doua duminică de la data anulării.
Rezultatele oficiale ale primului tur
Biroul Electoral Central a prezentat marți rezultatele finale ale primului tur de scrutin:
1. Călin Georgescu – 2.120.401 voturi (22,94%)
2. Elena-Valerica Lasconi – 1.772.500 voturi (19,18%)
3. Ion-Marcel Ciolacu – 1.769.760 voturi (19,15%)
4. George-Nicolae Simion – 1.281.325 voturi (13,86%)
5. Nicolae-Ionel Ciucă – 811.952 voturi (8,79%).
Primii doi candidați, Călin Georgescu și Elena Lasconi, sunt programati să se confrunte în turul al doilea, pe 8 decembrie, însă validarea rezultatelor este acum în mâinile Curții Constituționale.
Consecințe politice și sociale după rezultatul lui Călin Georgescu
Dacă acuzațiile de fraudă vor fi confirmate, acest scandal ar putea avea implicații majore pentru viitorul politic al României. Nu doar că ar submina încrederea publicului în procesul electoral, dar ar putea provoca și tensiuni geopolitice, având în vedere acuzațiile de imixtiune străină. În acest context, decizia Curții Constituționale este așteptată cu interes de întreaga societate și de partenerii internaționali ai României.
Controversele din jurul primului tur al alegerilor prezidențiale pun sub semnul întrebării integritatea procesului democratic din România. În următoarele zile, decizia CCR va clarifica dacă aceste acuzații de fraudă vor conduce la anularea scrutinului sau dacă procesul electoral va continua conform calendarului stabilit.
