Controverse legate de anularea alegerilor din 2024
Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești consideră că Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor din 2024 este „nelegală”, invocând mai multe argumente în motivarea deciziei sale. Acesta afirmă că Hotărârea CCR constituie un „act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea sa de către o secție de contencios-administrativ. În contrast, CCR și experții în drept subliniază că „actele Curții nu sunt administrative și nu pot fi atacate, anulate sau suspendate”. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să judece recursul vineri, începând cu ora 16:00.
Motivele de nelegalitate invocate de judecător
Judecătorul a prezentat mai multe motive pentru care consideră că decizia CCR este „nelegală”. Primul motiv se referă la interpretarea abuzivă a atribuțiilor de către CCR, care s-ar fi sesizat din oficiu, contrar prevederilor legale ce stipulează că sesizarea trebuie făcută în scris și motivat. Judecătorul susține că CCR nu avea dreptul de a se sesiza din oficiu pentru a anula alegerile din 2024.
Un alt motiv de nelegalitate menționat este legat de faptul că CCR a emis decizia de anulare a alegerilor „cu încălcarea termenului” în care aceasta ar fi putut fi discutată. Potrivit motivării, CCR a dispus anularea alegerilor după ce procesul de votare pentru turul II a început, fără a aștepta finalizarea votului, încălcând astfel o hotărâre anterioară prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin.
Judecătorul a mai subliniat că, în urma validării turului I, CCR putea anula doar turul II al alegerilor. De asemenea, s-a menționat că CCR a decis anularea alegerilor cu „încălcarea condițiilor necesare”, subliniind că pretinsele fraude invocate nu au fost dovedite corespunzător și nu corespund cerințelor legale.
Impactul anulării alegerilor asupra autorității publice
Judecătorul a evidențiat că anularea alegerilor din 2024 ar putea cauza o perturbare gravă a funcționării autorității publice, afectând reprezentativitatea României pe plan internațional. În plus, s-a menționat că anularea alegerilor contravine principiului securității raporturilor juridice și suveranității, ca principiu constituțional.
„Curtea Constituțională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunându-i un Președinte neales, numit de către Curtea însăși, încălcând grav prevederile Constituției României”, se mai arată în motivarea judecătorului. Acesta face referire și la raportul Comisiei de la Veneția, care subliniază drepturile procedurale și dreptul persoanelor de a formula apel împotriva deciziilor autorităților electorale.
