Decizia CCR: Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate pe site-ul ANI
Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi disponibile pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și nu vor include informații despre bunurile soților și copiilor, conform unei decizii recente a Curții Constituționale a României (CCR). Această hotărâre a fost luată în urma constatării că două articole din Legea 176/2010, care reglementează aceste aspecte, sunt neconstituționale.
Articolele declarate neconstituționale
Articolele contestate stipulau următoarele: „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.” De asemenea, se menționa că „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire.” Aceste declarații trebuiau să fie menținute pe site-ul ANI pe toată durata exercitării funcției și timp de trei ani după încetarea acesteia.
Până în prezent, CCR nu a oferit oficial explicații cu privire la motivele pentru care aceste articole au fost declarate neconstituționale, nici soluții pentru a remedia această situație.
Impactul deciziei asupra transparenței și anticorupției
Această hotărâre ar putea împiedica publicarea declarațiilor de avere, esențiale pentru verificarea surselor de venit ale persoanelor din funcții publice. De asemenea, este posibil să afecteze cazuri aflate deja în instanță, legate de dobândirea averilor ilicite de către oficiali.
Reacția societății civile
Societatea civilă a reacționat ferm la această decizie, considerând că CCR a afectat semnificativ lupta împotriva corupției. Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, a afirmat că prin această hotărâre s-a distrus un instrument crucial în promovarea transparenței în România, un aspect esențial pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a subliniat că această decizie reprezintă un regres în ceea ce privește statul de drept și integritatea publică, afectând negativ relațiile României cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Apeluri din partea organizațiilor civile
Anterior, 13 organizații din societatea civilă, inclusiv Expert Forum, au transmis un comunicat prin care solicitau CCR să nu declare articolele respective ca fiind neconstituționale. Aceste prevederi legale au fost deja supuse controlului de constituționalitate, iar o eventuală modificare ar putea avea consecințe profunde asupra transparenței și responsabilității în administrația publică.
Regres în Materia Integrității Publice
Schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale ar putea reprezenta un regres semnificativ în domeniul integrității publice. România are responsabilitatea de a îmbunătăți standardele de integritate, angajament pe care și l-a asumat prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
În acest context, organizațiile care au semnat un apel către Curtea Constituțională a României solicită respectarea principiilor constituționale fundamentale ale statului de drept. Aceste principii sunt esențiale pentru menținerea unei societăți corecte și transparente.
