Trei mari agenții de rating consideră România instabilă economic. Investițiile-în pericol, avertizează experții

Cele trei mari agenții internaționale de rating – Moody’s, Standard & Poors și Fitch – semnalează că economia României este una dintre cele mai nesigure din estul Europei, trimițând investitorilor un mesaj clar: situația financiară de la noi este riscantă pentru investiții.

Semnale de alarmă din partea agențiilor de rating

Moody’s a redus perspectiva ratingului suveran al României la „negativ” din cauza unui deficit fiscal ridicat și a unei creșteri anticipate a poverii datoriei guvernamentale. Conform scenariului de bază al agenției, deficitul fiscal se va menține la 7,7% din PIB în 2025, iar datoria publică ar putea ajunge la 68,5% din PIB în 2028. Această evoluție nefavorabilă se aliniază la deciziile recente luate și de Standard & Poors și Fitch, consolidând percepția asupra riscurilor economice majore.

Impactul asupra mediului investițional

Experții transmit investitorilor că, în contextul actual, expunerea pe piața românească este tot mai riscantă. Lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală și presiunile externe, cum ar fi cele generate de instabilitatea geopolitică, ar putea determina retragerea investitorilor străini, majorarea costurilor de finanțare și deprecierea monedei naționale.

Veronica Duțu, consultant fiscal și fondator Union Cont Expert, subliniază:

„Decizia de a reduce perspectiva ratingului la negativă nu este doar o formalitate, ci un avertisment real pentru investitori. Situația fiscală a țării devine tot mai riscantă, iar lipsa unor măsuri de consolidare poate avea consecințe serioase asupra costurilor de finanțare și stabilității macroeconomice. Dacă privim evoluțiile din Grecia și Spania în perioadele de criză, observăm că un deficit de peste 7% din PIB, ca cel previzionat pentru 2025 în România, a dus la creșterea substanțială a costurilor de finanțare. Este esențial să învățăm din aceste exemple și să adoptăm reforme structurale pentru a evita o spirală similară a datoriei.””

Îngrijorări legate de sustenabilitatea financiară

Pe lângă aceste avertismente, experții financiari au semnalat dubii serioase referitoare la capacitatea statului român de a face față cheltuielilor publice și de a-și reduce deficitul bugetar. Într-un scenariu fără reforme urgente, statul va continua să cheltuiască mai mult decât reușește să colecteze din taxe, impozite și alte surse de venit. Acest dezechilibru bugetar va forța statul să se împrumute din ce în ce mai mult la dobânzi mult mai mari, ceea ce ar putea amplifica presiunile asupra economiei. Veronica Duțu a dat exemplu și Irlanda: „După ultima criza financiară globală, Irlanda a adoptat un program cuprinzător de reforme fiscale, care a inclus:

• Măsuri de austeritate: Reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, incluzând scăderea salariilor în sectorul public și restrângerea cheltuielilor pentru programele sociale, pentru a reduce deficitul bugetar.
• Creșterea veniturilor fiscale: Ajustări fiscale precum majorarea TVA-ului și măsuri pentru îmbunătățirea colectării impozitelor, care au contribuit la reducerea evaziunii fiscale.
• Privatizarea activelor de stat: Vânzarea unor active publice pentru a genera capital și a reduce datoria publică.
• Reformele structurale: Reorganizarea administrației publice pentru a spori eficiența, reducând birocrația și eliminând ineficiențele în gestionarea fondurilor publice.

Aceste măsuri, deși au fost percepute ca dureroase pe termen scurt, au permis Irlandei să-și reducă datoria publică cu aproximativ 15-20% din PIB în câțiva ani, restabilind încrederea investitorilor și punând bazele unei redresări economice solide.”

Bogdan Muzgoci, CEO Connectopia, avertizează și el:

„Statul român se confruntă cu o criză structurală în gestionarea cheltuielilor, iar fără reforme fiscale profunde, ne vom vedea nevoiți să suportăm dobânzi mult mai mari, ceea ce va face investițiile din România din ce în ce mai riscante nu doar pentru investitorii străini ci și pentru cei români. Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul anului 2025. Le numim firme zombie. Cum credeți că vor supraviețui aceste firme în 2025? Sau în 2026?”

Perspective și așteptări

Astfel, deciziile recente ale agențiilor de rating transmit un semnal clar: dacă autoritățile nu vor adopta măsuri decisive de consolidare fiscală, economia României riscă să intre într-un cerc vicios al împrumuturilor costisitoare și al instabilității macroeconomice. Investitorii străini sunt, de asemenea, avertizați să fie prudenți, iar lipsa de acțiune ar putea accelera retragerea capitalurilor de pe piața românească.

Autoritățile se află acum sub o presiune tot mai mare de a implementa reforme fiscale semnificative și de a îmbunătăți disciplina cheltuielilor publice pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a stabiliza mediul economic.

„Istoria ne oferă lecții clare: economiile care nu au reușit să-și controleze cheltuielile publice au fost nevoite să suporte costuri de împrumut tot mai mari, ceea ce a afectat grav mediul de afaceri. România trebuie să se adapteze rapid și să adopte măsuri concrete pentru a reduce deficitul și a stabiliza datoria publică.” a subliniat consultantul fiscal Veronica Duțu.

Rămâne de văzut cum vor reacționa factorii de decizie în perioada următoare, însă mesajul este clar: este nevoie de măsuri urgente pentru a preveni agravarea situației economice și a proteja investițiile în România.

Sursasigura.ro urmărește atent evoluția economiei pentru a vă ține informați din sursă sigură.